De ce abonaţii clinicilor private stau la coadă cu zilele, iar cei care plătesc cash sunt programaţi imediat? ZF Live Wargha Enayati, Intermedicas: Furnizorii de abonamente medicale au intrat în jocul de preţ mic. Cu 10 euro lunar pentru abonamentul medical nu poţi să acoperi nevoile unui abonat. Nu poate să fie mai ieftin decât un abonament la sală

      Companiile care oferă angajaţilor abo­na­mente medicale la clinicile private din Ro­mânia trebuie să urmărească şi calitatea, nu doar cel mai mic preţ, iar suma de 10 euro lunar pentru un abonament medical nu este su­ficientă pentru a acoperi nevoile unui abo­nat, a spus Wargha Enayati, acţionar prin­cipal al Intermedicas şi preşedintele diviziei de să­nătate din cadrul Coaliţiei pentru Dezvol­ta­rea României, în cadrul emisiunii de business ZF Live.       

„Furnizorii de abonamente medicale au intrat în jocul de preţ mic. Companiile nu caută calitate, ci preţul mic. Cu 10 euro nu poţi să acoperi nevoile unui abonat, companiile trebuie să caute calitatea, nu pot să ceară servicii de lux cu 10 euro. Un abonament medical este mai ieftin decât unul la sală. Abonamentele trebuie rafinate, să existe servicii prioritare, să fie un medic personal”, a spus Wargha Enayati, medicul care a fondat reţeaua medicală privată de sănătate Regina Maria, unul dintre cei mai mari jucători din sectorul privat de sănătate. În România în acest moment sunt peste

1 milion de abonamente medicale la clinici private. O companie cumpără abonamente pentru angajaţii săi, în medie în valoare de 10 euro, deoarece clinica privată oferă servicii de medicina muncii sau servicii pe partea de clinică.

„Modelul cu abonamente este folosit în alte ţări, precum SUA sau Polonia, unde este foarte bine dezvoltat.”

Ziarul Financiar a scris despre faptul că pacienţii abonaţi, care solicită consultaţie la un anumit medic dintr-o clinică, ajung să aştepte şi o săptămână, două sau chiar mai mult până găsesc un loc disponibil, în timp ce un pacient neabonat (care plăteşte consultaţia la recepţie) găseşte un loc disponibil mai repede la acelaşi medic.

Wargha Enayati spune că motivele din spatele acestui fenomen sunt preţul scăzut al abonamentelor şi faptul că serviciile oferite sunt mai numeroase faţă de preţul unei consultaţii plătite la recepţie.

„Problema de bază a abona­men­telor este preţul. Acum 20 de ani, un abonament costa 20 de dolari şi aco­perea o zecime din ser­viciile de astăzi, iar acum costă 10 euro şi a­co­peră de 10 ori mai mult decât acoperea atunci.” În Bucureşti, 60% dintre persoa­nele care solicită investigaţii medicale preferă să meargă la o clinică privată pentru acestea, în locul clinicilor de stat, a mai adăugata fondatorul Regina Maria.

„După mai mult de 20 de ani de dezvoltare a reţelelor de clinici private în România, sistemul privat de sănătate s-a dezvoltat foarte bine. Motivul pentru această dezvoltare sunt şi neajunsurile sistemului medical de stat, însă creşterea a fost datorată existenţei abonamentelor medicale.”

Obiectivul principal al diviziei de sănă­ta­te din cadrul Coaliţiei pentru România este de a găsi o modalitate pentru restruc­tu­rarea spitalelor existente, deoarece chel­tuielile pe spitale reprezintă 60% din toate chel­tuielile, cel mai mare procent din UE. Por­tu­galia, care stă cel mai bine la acest ca­pi­tol, cheltuieşte doar 10% pe partea de spital.

„Trebuie să închidem spitale şi să creştem partea de tratament ambulatoriu. Sectorul privat investeşte în spitale, deşi are reţineri din cauza costurilor. Toate spitalele din mediul de sănătate privat la momentul acesta sunt arhipline.”

Ce a mai spus Wargha Enayati, acţionar majoritar al Intermedicas:
 

♦ Probabil că 2018 şi 2019 nu ne vor aduce ca infrastructură prea multe surprize. Avem un singur spital, cel de la Regina Maria în Cluj, iar apoi vin proiecte mai mici, în policlinici. În 2019 ne aşteaptă un val de spitale noi care vor apărea.

♦ Eu sunt de părere că trebuie să promovăm şi clinici mai mici, să poată să crească, să devină independente şi să se creeze o alternativă la reţelele private care există în momentul de faţă.

♦ Serviciul este folosit excesiv şi greşit: „Acum 10 ani, la privat, când noi am introdus RMN-ul, un pacient mergea în cazuri excepţionale pentru o astfel de investigaţie. Acum, şi dacă îl doare degetul mic pacientul solicită un RMN.”

♦ Furnizorul nu ştie să ghideze pacientul astfel încât să se rezolve problema de la prima întâlnire.

♦ Abonamentele trebuie rafinate, să devină mai personalizate, să poţi avea servicii prioritare cu un medic personal. Media de folosire a acestor abonamente este de 4-5 ori pe lună.

♦ Asigurările au alt scop faţă de abonamente, pentru servicii mai scumpe, cum ar fi spitalizarea. Pe partea de policlinică, produsul este mai ieftin dacă ai legătură directă cu furnizorul prin abonamente. Astfel, asigurările trebuie să fie complementare abonamentului.

♦ Presiunea pe partea de sănătate va fi din ce în ce mai mare, iar soluţiile lipsesc nu doar în România, ci şi în alte ţări. Trebuie să fim conştienţi că investiţiile în sănătate trebuie să devină din ce în ce mai mari şi să devenim din ce în ce mai inventivi.

♦ Revera (un campus medical pentru vârstnici dezvoltat de Wargha Enayati ñ n.red.) este un proiect de 35.000 de metri pătraţi, cu o investiţie de 50 mil. euro, cu investitori din Italia, Israel şi SUA, cu ultimul standard medical şi multă inovaţie. Vor fi apartamente de lux pentru vârstnici asistaţi pe diferite categorii, de la cazuri terminale, la suferinzi de Alzheimer şi până la vârstnici care au nevoie minimă de asistenţă, cu un spital de recuperare şi un spital, aş zice primul spital de oncologie adevărat din România. Poate găzdui 200 de vârstnici, fiind un complex foarte medicalizat. Media de preţ pentru cazare cu servicii medicale asigurate va fi de aproximativ 2.000 de euro/luna.

♦ În Berlin există 280 de cămine pentru vărstnici care au fiecare o capacitate de 200-250 de locuri. în Bucureşti, avem doar câteva locaţii improvizate, nimic serios.

♦ Lucrăm la un concept în care pacienţii să aibă acces la mai mulţi furnizori şi să aibă acces la o a doua părere de la medici din străinătate. 20-30 de medici vin lunar în Bucureşti pentru a face consultaţii şi 30-40 din cei mai buni medici din ţară oferă servicii de second-opinion.

♦ Calitatea medicilor de familie trebuie să crească, inclusiv nivelul de dotare al cabinetelor.