Europa de Est: inaugurări de fabrici, energie, cade un guvern, iar Orban vrea mai mulţi patroni maghiari

Ungurii vor o economie ca a Germaniei, în care jumătate din PIB să fie creat de afaceri de familie maghiare şi 65% din salariaţii maghiari să lucrezeă pentru companii sau în uzine ungare, a declarat premierul Ungariei Viktor Orban la inaugurarea unei fabrici de cabluri construită de compania germană Rosenberger Magyarorszag în Nyírbátor.

Rosenberger Magyarorszag deţine în Ungaria două sau mai multe locaţii ce reprezintă investiţii de peste 6 miliarde de forinţi (19,2 milioane euro), a spus premierul, potrivit Portfolio.

Tot în Ungaria, divizia locală a companiei americane de automatizare National Instruments (NI) a pus bazele unei fabrici de produse electronice şi ale unui centru de servicii de 5,44 miliarde de forinţi în Debrecen, scrie Budapest Business Journal. Guvernul ungar susţine investiţia, în urma căreia vor fi create 210 locuri de muncă, cu un grant de 2,55 miliarde de forinţi.

În Polonia, cea mai mare economie a regiunii, statul vizează o integrare completă a grupurilor de rafinare PKN Orlen şi Lotos, în caz contrar fuziunea dintre cele două neavând niciun sens, a declarat recent ministrul polonez al energiei Krzysztof Tchorzewski, potrivit Warsaw Voice.

Cât priveşte soarta proiectului de construire a unei centrale nucleare, acesta a declarat că o decizie va fi luată în această lună.

Pe piaţa muncii, Polonia ar putea atrage aproximativ 200-300.000 de ucraineni în anii următori, a declarat directorul departamentului de analiză al băncii centrale, Jacek Kotlowski. „Avem aproximativ 1 milion de ucraineni acum, numărul acestora este în creştere, dar creşterea este mai lentă“, a adăugat acesta.

Ministerul dezvoltării regionale din Bulgaria a anunţat aprobarea unui plan privind construirea segmentului bulgar al unei noi linii de transport de energie care va lega substaţia Maritsa Est din sud-vestul  ţării de substaşia Nea Santa din Grecia, scrie Seenews.com.

În Slovacia, guvernul este în pragul colapsului după ce unul dintre partidele membre ale coaliţie de guvernare a cerut organizarea de alegeri anticipate pe fondul turbulenţelor provocate de uciderea jurnalistului Jan Kuciak şi logodnicei acestuia Martina Kusnirova, relatează Financial Times.

Moartea acestora a generat cea mai profundă criză pentru guvernul condus de premierul Robert Fico, care a dominat scena politică slovacă în ultimul deceniu.