Un război comercial între SUA şi UE ar veni când companiile americane îşi vor muta producţia în statele estice în dauna Vestului. Din Europa de Est, Ungaria are investiţii mai mari în SUA decât au americanii în Ungaria

Când Trump a avertizat că va suprataxa maşinile germane dacă europenii se împotrivesc tarifelor impuse de el importurilor de oţel şi aluminiu, companiile germane au ieşit la intimidare: au mii de angajaţi americani în fabricile lor din America. Însă companiile americane au şi ele fabrici şi angajaţi în Germania, chiar mai mulţi decât au nemţii în SUA.

America Inc. are investiţii, fabrici şi sute de mii de angajaţi în mai toate ţările europene. Subsidiarele europene ale companiilor americane aveau în 2016 circa 4,75 de milioane de angajaţi în 21 de ţări din Europa, printre care şi România, potrivit datelor Camerei de Comerţ Americane în UE.

În Germania, companiile americane aveau 717.000 de angajaţi în 2016, faţă de 687.000 cât aveau companiile germane în SUA, cea mai mare economie a lumii. Cu mai mulţi salariaţi decât nemţii sunt menţionate subsidiarele companiilor franceze - 687.000. Americanii aveau în Franţa 488.000 de angajaţi. Toate aceste cifre pălesc în comparaţie cu efectivele de angajaţi în relaţia Marea Britanie-SUA: afacerile britanice ale companiilor americane au 1,44 milioane de salariaţi, în timp ce britanicii au în SUA 1,16 milioane de angajaţi.

Analiza Camerei de Comerţ a remarcat o tendinţă de interes pentru Europa de est. În timp ce numărul locurilor de muncă din Europa a crescut în ultimul deceniu, distribuţia geografică s-a schimbat, în general către zone low-cost precum Cehia, Polonia şi Ungaria, în detrimentul Marii Britanii, Germaniei şi Franţei. „În 1990, cele trei ţări vest-europene reprezentau 67% din totalul angajaţilor din producţia manufacturieră a subsidiarelor americane. Însă până în 2015, ponderea lor cumulată s-a redus la 48%. Cea mai mare scădere a fost în Marea Britanie, de la 29% la 17%. În schimb, ponderea cumulată a Poloniei, Cehiei şi Ungariei a urcat de la aproape zero la 12% în 2015, ceea ce arată propagarea spre est a operaţiunilor americane din Europa“, se arată în analiza citată.

În România, businessul american are 66.400 de angajaţi, faţă de 96.100 în Cehia, 68.600 în Ungaria şi 189.200 în Polonia. De remarcat este că firmele maghiare au circa 100 de angajaţi pe celălalt mal al Atlanticului, iar cele din Polonia au 700 de salariaţi. Companiile din România figurează în analiză ca având sub 50 de angajaţi.

La investiţii străine directe (ISD), ţările din Europa de Vest domină în relaţia cu SUA, iar America domină Europa de Est. SUA au cele mai mari investiţii şi primesc cele mai multe investiţii de la Irlanda, Luxemburg, Olanda şi Elveţia. Însă banii primiţi din şi aduşi în aceste ţări reprezintă probabil manevre ale companiilor americane pentru protejarea veniturilor de taxe.

Excluzând statele de mai sus, dintre ţările europene cele mai multe investiţii, de 682,4 miliarde de dolari, le-a primit Marea Britanie (şi în Marea Britanie o parte semnificativă a ISD-urilor americane se duc în companii de tip holding, dar şi în sectorul financiar).

Germania a primit investiţii de 107 miliarde dolari. Urmează în listă Franţa cu ISD-uri americane de 78,1 miliarde de dolari, Belgia cu ISD-uri de 55,8 miliarde de dolari, Spania cu ISD-uri de 37,4 miliarde de dolari şi Norvegia cu investiţii de 32,3 miliarde de dolari. 

Însă investiţiile făcute de statele vestice în SUA sunt copleşitoare dacă sunt luate ca reper cifrele de mai sus.

Belgia a investit în SUA aproape 80 de miliarde de dolari, Franţa circa 253 de miliarde de dolari, Germania 291,7 miliarde de dolari. ISD-urile  Marii Britanii în SUA se ridică la 555,7 miliarde de dolari.

În Europa de Est, Croaţia a primit cele mai multe investiţii directe străine din SUA, de 27,6 miliarde de dolari. În schimb, Croaţia a dat înapoi cinci miliarde de dolari. Companiile americane au investit în România 2,6 miliarde de dolari, iar ISD-urile româneşti în SUA se situau în 2015 la 0,1 miliarde de dolari.

În Polonia, americanii au investit 11,6 miliarde de dolari şi au primit 1,5 miliarde de dolari.

Ungaria este singurul stat est-european cu un raport al ISD-urilor în relaţia cu SUA în favoarea sa: a primit 6,6 miliarde de dolari şi a trimis 11,5 miliarde de dolari. 

Într-un război comercial cu SUA, Germania, singura ţară europeană menţionată de preşedintele american Donald Trump ca posibilă ţintă, se va baza pe solidaritatea membrilor UE, după cum scrie Handelsblatt. Dar care din partenerii comunitari vor fi dispuşi să rişte? Dintre economiile mari, Marea Britanie se pregăteşte să iasă din UE. În Spania, ţară cu un şomaj cronic, companiile americane au creat peste 181.500 de locuri de muncă, de două ori mai multe decât au creat companiile spaniole în SUA.

Italia, o ţară care de asemenea are o problemă cu şomajul ridicat, companiile americane au de trei ori mai mulţi angajaţi decât au concurenţii italieni în SUA. Dintre economiile mari rămase, doar Franţa îi domină pe americani, atât la numărul de locuri de muncă create, cât şi la investiţii directe.

Apoi, Europa de est primeşte bucuroasă investiţii de oriunde, iar cele americane nu sunt de neglijat.

Pe de altă parte, Germania, cea mai mare economie europeană, este şi principalul partener economic al acestei regiuni. Germania este piaţa care absoarbe cea mai mare parte a exporturilor est-europene. Însă Germania va fi cel mai dur lovită de un război comercial cu SUA.

Marcel Fratzscher, preşedintele institutului de cercetare economică DIW Berlin a descris provocările lui Trump ca fiind „un atac asupra modelului economic german“, în timp ce Christoph Schmidt, preşedintele Consiliului Experţilor Economici din Germania, a cerut Europei „să lupte pentru comerţul liber şi să apere sistemul internaţional de comerţ“, de care Germania este dependentă.

În politicile comerciale, UE ia decizii în numele tuturor celor 28 de state membre.