Statistică cutremurătoare: După 10 ani de Pilonul II, nerespectarea cotei de 6% a contribuţiilor a tăiat 12,9% din banii românilor. APAPR: România va înregistra o scădere drastică a populaţiei

Autori: Dan Straut , Mediafax 16.05.2018

„Legea nr. 411/2004 prevedea un calendar de creştere a contribuţiei virate către Pilonul II de la 2% (din venitul brut) în 2008 la 6% în 2016 (0,5pp / an). După mai multe întârzieri, contribuţia a ajuns la 5,1% în 2016 şi în 2017 şi a scăzut la 3,75% în 2018. Din cauza nerespectării legii, românii au acum, după 10 ani de Pilon II, sume cu 12,9% mai mici în contul personal decât ar fi avut dacă legea ar fi fost respectată”, arată studiul, prezentat de Radu Crăciun, noul preşedinte APAPR, în cadrul Forumului Internaţional de Asigurări şi Reasigurări, organizat de Xprimm.

„Impactul la nivelul Pilonului II este de 1,1 miliarde de euro – contribuţii nevirate”, a mai arătat Radu Crăciun.

Potrivit studiului APAPR, România va înregistra a şaptea cea mai drastică reducere a populaţiei din lume. „România a pierdut circa 3,5 milioane de locuitori din populaţia rezidentă în perioada 1989-2017. Declinul demografic a fost însoţit de o creştere a ratei de dependenţă demografică (vizibilă în piramida vârstelor)”, arată autorii studiului, citând sursa INS. „România va înregistra a şaptea cea mai drastică reducere a populaţiei în perioada 2017-2050 la nivel mondial: de la 19,7 milioane de locuitori în 2017 la 16,4 milioane de locuitori în 2050 (-17%). Pe lângă tendinţa globală de îmbătrânire a populaţiei, 51 de state se vor confrunta şi cu o reducere a acesteia, România plasându-se între statele cu cea mai accentuată reducere a populaţiei şi în următoarele decenii”, menţionează APAPR.

Referitor la sistemul de pensii din România, oficialii APAPR precizează că „cei trei piloni au fost gândiţi să fie complementari, să se completeze, nu să se concureze”.

Studiul APAPR mai arată că fondurile de pensii sunt principalul investitor instituţional din România, argumentând că 92% din activele de circa 9 miliarde de euro ale Pilonului II sunt investite în economia românească.

Mai mult, Pilonul II deţine în prezent circa 7% din datoria publică a României, iar la Bursa de Valori Bucureşti fondurile de Pilon II deţin circa 1,9 miliarde de euro (20% din acţiunile liber tranzacţionate), asigurând circa 15% din lichiditate.

Pe de altă parte, mai arată studiul citat, lipsa economisirii condamnă românii la sărăcie. „Populaţia tinde să îşi subestimeze nevoile reale de economisire. Circa 75% dintre români (adulţi, mediul urban, utilizatori de Internet) îşi doresc

să obtină o pensie de peste 500 de euro la vârsta retragerii, dar în prezent doar mai puţin de 2% dintre pensionari se bucură de un asemenea nivel al pensiei”. De asemenea, „38% dintre români nu economisesc absolut deloc pentru pensie, iar pentru incă 39% puţinele economii vizează cu totul alte aspecte şi nu suplimentarea pensiei”.

În aceste condiţii, menţionează APAPR, „Pilonul II obligatoriu este singura sursă suplimentară de economisire pentru un procent covârşitor al populaţiei active din România, iar pentru românii cu venituri mici Pilonul II este singura sursă suplimentară de economisire.

Potrivit APAPR, valoarea contului mediu activ în Pilonul II este de 11.475 de lei, fiind alimentat lună de lună, în timp ce un cont bancar mediu la nivel naţional (indicator care ia în calcul toate conturile bancare, inclusiv pe cele goale) este de 5.999 de lei. Circa 1,2 milioane de români au conturi individuale în valoare de peste 10.000 de lei.

„Povestea de succes a Pilonului II reclamă prezervarea lui în mecanismul actual de funcţionare. Este necesară întoarcerea la graficul iniţial de contribuţie, având în vedere impactul negativ pe care modificările legislative intempestive le au deja asupra sumelor strânse de români în conturile de pensii. Pentru completarea ultimei verigi lipsă a sistemului, este necesară dezbaterea în Parlament şi votarea legii plăţii pensiilor. În scopul creşterii contribuţiei Pilonului II la dezvoltarea economică, ar fi utilă diversificarea universului investiţional astfel încât să fie permisă investirea în imobiliare, infrastructură, private equity şi alte clase de active”, au conchis oficialii APAPR.