Lira turcească continuă să se prăbuşească chiar şi după intervenţia băncii centrale: Pe măsură ce Erdogan îşi consolidează puterea, se consolidează şi credinţa investitorilor că acesta nu mai ascultă de pragmatismul economic

Autor: Bogdan Cojocaru 24.05.2018

Nici după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a făcut un pas înapoi în faţa presiunilor pieţelor permiţând băncii centrale să majoreze dobânzile deprecierea lirei turceşti nu a încetat. Declinul a început după ce Erdogan, un autodeclarat duşman al dobânzilor ridicate, a spus că vrea un control mai mare în politica monetară.

În timp ce locotenenţii preşedintelui vorbesc de o ţară sub asediul forţelor străine, presa aliată puterii scrie despre planuri măreţe pe zeci de ani ale puterii şi de alegerile pentru parlament şi preşedinte devansate cu mai mult de un an în iunie - „o frumoasă manifestare a democraţiei“ (Daily Sabah).

Erdogan le-a cerut turcilor să păstreze lira pentru că nu este niciun motiv real pentru care moneda se depreciază.  Bursa de la Istanbul a anunţat că îşi schimbă toate activele lichide în lire turceşti pentru a demonstra că are încredere în economia Turciei.

Deprecierea lirei cu 20% în raport cu dolarul de la începutul anului înseamnă că investitorii, speriaţi de perspectiva dobânzilor mici într-o economie cu inflaţie puternică, renunţă la activele denominate în monedă locală.

Banca centrală a majorat miercuri, într-o şedinţă extraordinară, dobânda de referinţă pentru costul de împrumut al băncilor de la 13,5% la 16,5%. Lira a urcat cu 2,5% după această intervenţie, dar şi-a reluat declinul ieri, cedând teritoriul câştigat cu ajutorul băncii centrale, notează Financial Times.

Cu câteva ore înainte de ultima majorare de urgenţă a dobânzii, din ianuarie 2014, Erdogan şi-a făcut cunoscută opoziţia faţă de o astfel de decizie, dar a insistat şi asupra independenţei băncii centrale. După patru ani, preşedintele încă mai insistă că banca centrală este independentă, însă investitorii nu-l mai cred. Pe măsură ce Erdogan îşi consolidează puterea, se consolidează şi credinţa investitorilor că guvernul său nu mai ascultă de pragmatismul economic.

Erdogan vrea dobânzi mici pentru a-şi putea îndopa forţat economia, dependentă de capital străin, cu credit ieftin. PIB-ul a crescut cu 7,4% anul trecut, una dintre cele mai dinamice creşteri din lume. Dintr-o economie predispusă la boli financiare, aşa cum era când partidul lui Erdogan a venit la putere în 2002, Turcia s-a transformat într-un magnet pentru investiţii străine. Construcţiile (iar administraţia lui Erdogan are proiecte uriaşe de construcţii) şi retailul au înflorit. În timpul guvernării lui Erdogan, milioane de oameni şi-au luat primul card de credit sau au primit primul credit pentru locuinţă. Băncile sprijină politicile preşe­dintelui deşi acestea riscă să le macine profitul.

În timp ce lira se prăbuşeşte, experţii economici ai lui Erdogan păstrează tăcerea. Vicepremierul Mehmet Simsek, fost bancher la Merrill Lynch, şi-a exprimat  pe Twitter speranţa că politicile sigure vor ieşi câştigătoare, a postat un clip cu animale şi a felicitat echipa de fotbal Galatasaray. Până la intervenţia băncii centrale nu a spus nimic despre liră. 

A vorbit însă ginerele lui Erdogan, Berat Albayrak, care a spus miercuri că lira este victima unor „operaţiuni“ cu origini „peste ocean“ care au ca scop prăbuşirea guvernului. Albayrak a devenit în ultimii ani unul dintre cei mai apropiaţi consilieri ai preşedintelui, dar şi simbolul realităţii paralele în centrul căreia este palatul preşedintelui. În această realitate, Turcia este o ţară sub asediu, iar Erdogan şi partidul său sunt apărătorii ei. Analişti şi oficiali spun că în cei 15 ani în care preşedintele domină politica turcă ameninţările reale şi închipuite l-au forţat pe acesta să se retragă într-un cerc restrâns de persoane care-i spun doar ceea ce el vrea să audă.

„Consilierii săi sunt o adunătură de idioţi şi linguşitori“, spune un oficial turc. „Nu mai ascultă de sfaturile raţionale.“

Printre consilierii apropiaţi ai lui Erdogan se numără Yigit Bulut, devenit faimos după ce a avertizat că inamicii încearcă să-l ucidă pe Erdogan prin telekinezie, şi Cemil Ertem, care luna trecută a jurat că va face exact opusul faţă de ceea ce spune FMI că ar trebui făcut.

Rectorul universităţii Yeni Yuzyil din Istanbul, a spus că motivul prăbuşirii lirei este „terorismul dolarului“, potrivit site-ului de ştiri T24.

„Încearcă să obţină un rezultat pentru proiectul lor «Turcia liberă de Erdogan». Trebuie să vedem că ramurile bandelor internaţionale şi a grupurilor rele infiltrate printre noi promovează dezastrul pentru a crea panică printre oameni“, a explicat rectorul Yaşar Hacisalihoglu. O manifestare a acestei răutăţi, continuă acesta, este reducerea ratingului Turciei de către Standard & Poorís (una dintre cele mai mari agenţii de evaluare financiară). Scopul ar fi manipularea oamenilor folosind dolarul până la alegeri, notează Ahval News, o platformă media de opoziţie.

La polul opus, Durmus Yilmaz, fost guvernator al băncii centrale care acum consiliază partidul de opoziţie IYI, a sugerat că preşedintele s-ar putea să împingă voit lira în jos pentru a crea senzaţia că există o criză naţională. Acest lucru i-ar folosi pentru creşterea sprijinului electoral.

Bloomberg scrie, citând surse apropiate situaţiei, că oficiali de-ai lui Erdogan au lucrat la un plan, susţinut de chiar preşedintele Erdogan, pentru majorarea dobânzii pentru stoparea declinului lirei. Iar planul a fost pus în aplicare de banca centrală.

Preşedintele le-a cerut turcilor să nu renunţe la liră. „O spun din nou „ ce se întâmplă pe pieţele financiare are legătură cu economia noastră. Vorbesc către naţiune „ nu schimbaţi lira în altă monedă străină. Asta înseamnă să-ţi iubeşti naţiunea“, a spus Erdogan. El a promis măsuri diferite cotra inflaţiei, dar după alegeri.

Însă deprecierea lirei înseamnă preţuri în creştere pentru produsele importate. Iar Turcia este o ţară cu deficit comercial. Acest indicator a crescut cu aproape 40% anul trecut. În aprilie banca centrală a majorat estimarea privind inflaţia din acest an de la 7,9% la 8,4%. De asemenea, deprecierea lirei face mai grea povara celor cu datorii în valută. Companiile turce au datorii în monedă străină de 295 de miliarde de dolari. Economiştii spun că în aceste condiţii Erdogan se joacă cu focul şi riscă să aducă economia în pragul recesiunii.