BERD: Firmele mici şi mijlocii din România nu sunt suficient de competitive şi de dinamice

Ziarul Financiar 13.06.2018

Prin comparaţie, în UE doar una din patru firme rămâne la acelaşi număr de angajaţi, microfirmele au o medie de 12 angajaţi – în România media e de 8 angajaţi - şi în 40% din aceste cazuri sunt înregistrate creşteri de productivitate.

Ponderea micro-firmelor, a firmelor foarte mici şi a celor mici din economia românească este de aproximativ 94%, companiile medii au o pondere de aproximativ 5%, iar cele mari de sub 1%.

Cu toate acestea, cei mai mulţi angajaţi pot fi găsiţi în întreprinderile mari, cu aproximativ 38% din totalul angajaţilor. În companiile medii sunt angajaţi aproximativ 21% din total, în firmele foarte mici un procentaj de 10%, în cele mici de 11% şi în micro-firme de 20%.

Pentru toate aceste categorii de firme, BERD a raportat o productivitate mai scăzută comparativ cu media din Uniunea Europeană. Concluzia fiind că economia românească este dominată de firme mai puţin productive şi de faptul că un procentaj mare al populaţiei active este angajată în acest tip de firme - factor ce scade productivitatea totală.

A situaţie similară a fost constată şi în industrie, printre cauzele din spatele acestei situaţii numărându-se lipsa competiţiei şi o difuziune insuficientă a tehnologiei.

Nici firmele mici din România nu pun presiune competitivă pe cele mari, în aşa fel încât să forţeze o creştere a competitivităţii în rândul acestora - şi pe cale de consecinţă să investească mai mult în proiecte de cercetare şi dezvoltare.

BERD a identificat un număr mare de cauze ce stau în spatele acestui fenomen. În primul rând faptul că cea mai mare parte a firmelor mici sunt afaceri de familie. Au mai fost identificate legislaţia slabă sau lipsa de încredere ce împiedică patronii să delege responsabilităţi unor manageri din afara firmei. Acest ultim lucru duce la stoparea creşterii firmei şi poate duce la management inadecvat.

În plus, mai pot juca un rol şi infrastructura inadecvată, problemele în piaţa de credit şi disfuncţionalităţile de la nivel instituţional - ex. legislaţia strictă.