Donald Trump a deschis conflicte comerciale pe fronturi multiple, iar adversarii se pregătesc de contraatac. Aşa cum stau lucrurile acum, va fi un război economic total în care fiecare va acţiona pentru sine

Preşedintele american Donald Trump a deschis conflicte comerciale pe fronturi multiple care, în câteva luni, ar putea aduce SUA într-un război economic pe mai multe fronturi. Adversarii şi-au pregătit deja contraatacurile, însă acţiunile lor nu sunt coordonate.

Spre exemplu, Italia condusă de populişti a ameninţat că, pentru a-şi proteja producătorii de brânză, nu va ratifica tratatul de comerţ liber dintre UE şi Canada, o ţară luată la ţintă de Trump şi care ar putea reprezenta un aliat al Europei. Fondul Monetar Internaţional, instituţie financiară cu sediul la Washington, a avertizat că Washingtonul este prea optimist în ceea ce priveşte evoluţia economiei americane şi că barierele comerciale pe care le ridică vor deveni frâne atât pentru cea mai mare economie a lumii, cât şi pentru economia mondială.

Zilele trecute Trump a aprobat tarife de import pentru produse chinezeşti de 50 de miliarde de dolari, scrie Bloomberg. Ţintele principale sunt bunuri cu tehnologii în domeniul cărora China vrea să devină liderul mondial.  Beijingul a promis că va răspunde rapid pentru a se proteja dacă SUA îi loveşte interesele, scrie Reuters. Surse din administraţie şi din industria auto au spus că Trump, după introducerea unor tarife pe importurile de oţel (25%) şi aluminiu (10%), insistă pe un plan de a suprataxa şi autovehiculele importate. Însă înainte de a putea face acest lucru, preşedintele american trebuie să convingă Departamentul de comerţ să declare maşinile precum Audi şi Mercedes o ameninţare la adresa securităţii naţionale, potrivit revistei Politico.

Suprataxele ar fi de 25% şi ar trebui introduse până la alegerile generale din SUA, care au loc în general la mijlocul mandatului preşedintelui. Alegerile din 2018 se vor ţine cel mai probabil în noiembrie. Scopul lui Trump este de a-şi întări baza politică. Preşedintele crede că suprataxarea maşinilor, camioanelor şi pieselor auto din import, din ţări precum membrii UE sau Japonia, îi va permite să prezinte muncitorilor americani o victorie concretă.

Taxele punitive pentru importurile auto i-ar afecta în principal pe constructorii germani de autovehicule. Pentru că nu a reuşit să-l convingă pe Trump că o astfel de politică nu este o ideea bună, cancelarul german Angela Merkel a decis, se pare, să riposteze după o strategie folosită intens de Trump şi să manipuleze faptele, notează Bloomberg. 

„Surplusurile comerciale sunt calculate într-un mod demodat, doar pe baza bunurilor“, a explicat Merkel la o conferinţă de afaceri organizată de partidul său. „Dar dacă în calculul balanţei comerciale sunt incluse serviciile, SUA au un surplus uriaş cu Europa.“ Surplusurile comerciale pe care alte state le au cu SUA sunt unul din principalele motive pentru care Trump vrea să impună tarife punitive de import.

Tarifele lui Trump ar afecta exporturi europene de şase miliarde de euro însă răul cel mai mare pe care-l fac acestea este că erodează legăturile dintre aliaţi. Relaţiile trans-atlantice sunt la cel mai scăzut nivel din mulţi ani.

Ca răspuns la politicile protecţioniste americane, statele UE au aprobat un plan pentru suprataxarea unor bunuri americane de 2,8 miliarde de euro, scrie Euronews. În prima linie a tirului european sunt produse precum suc de portocale, porumb, unt de arahide, whiskey, blue-jeans şi motociclete. Aceste măsuri trebuie aprobate de Comisia Europeană (CE) şi ar putea fi introduse luna viitoare.

De asemenea, CE a atacat SUA la Organizaţia Mondială a Comerţului deoarece consideră că tarifele de import ale americanilor sunt ilegale.

În UE a apărut un rebel care şi el pare că urmează staregia lui Trump. Noul guvern populist al Italiei a ameninţat că nu va ratifica un acord cuprinzător de comerţ liber între UE şi Canada. Dacă va face astfel, Roma riscă să facă inutile eforturile Bruxelles-ului şi ale Ottawa de a stimula comerţul în faţa protecţionismului american tot mai intens, scrie Financial Times. Ameninţarea italiană face clar că Roma populiştilor nu sunt de acord cu acordurile de comerţ liber. Gian Marco Centinaio, ministrul italian al agriculturii şi senator din partea formaţiunii de extremă dreapta Liga Nordului a explicat într-un interviu pentru La Stampa că guvernul său va cere parlamentului să „nu ratifice CETA sau alte acorduri similare“. „Îndoieli legate de această înţelegere au mulţi dintre colegii europeni. Nu este doar poziţia naţionaliştilor din Ligă.“ Această formaţiunie politică şi partenerul ei de guvernare, Mişcarea Cinci Stele, un partid antisistem, au arătat în platforma  lor politică comună că „se vor opune aspectelor din tratatele comerciale care implică slăbirea excesivă a drepturilor cetăţeanului şi ar afecta competiţia sustenabilă şi echilibrată de pe piaţa internă“. Statele membre ale UE au aprobat aplicarea provizorie a CETA în 2016, după calmarea unor potrivnici ca Belgia. Procesul de ratificare completă continua. În unele state, ca Franţa, există riscul ca acordul să nu primească suficiente voturi în parlament.

Un raport al FMI avertizează că taxele de import aplicate de SUA pot vătăma actuala revenire economică globală „producând un ciclu de răspunsuri punitive“ şi întrerupând lanţurile de aprovizionare globale. De asemenea, raportul apreciază că până în 2020 creşterea economiei americane va încetini mai mult decât prognozează Casa Albă.