Conferinţa ZF „Cei mai mari jucători din economie”. Avem nevoie de investiţii în infrastructură, digitalizare şi oameni. Economia merge cu viteză prea mare, prea orientată spre consum

Creşterea economică a României ar trebui să aibă la bază investiţiile marilor jucători pentru a asigura o evo­luţie sustenabilă. Astfel, con­su­mul nu trebuie să fie principalul vec­tor pe care să se bazeze economia, este concluzia participanţilor la conferinţa ZF „Cei mai mari jucători din economie”, care a avut loc ieri.

Liderul de pe piaţa de curierat, Fan Cou­ri­er, liderul pieţei de bere, Ursus Breweries, gi­gan­tul german Bosch, liderul pieţei de tele­co­mu­nicaţii, Telekom România, grupul multi­naţional Uni­lever sunt câţiva dintre jucătorii care au pariat pe investiţii în România, o ţară unde investitorii văd potenţial din punct de vedere economic. „Avem nevoie de investiţii în infrastructură şi digitalizare. Consumul este în continuare motorul principal de creştere economică, însă acesta are limitele sale de contribuţie şi ar trebui să fim atenţi. Cred că motoarele pe care ar trebui să le turăm sunt industria, agricultura, serviciile”, a spus Sergiu Oprescu, CEO al Alpha Bank şi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor.

Conferinţa ZF „Cei mai mari jucători din economie” a fost organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Alpha Bank, SAP, Telekom, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti şi Terapia Cluj.

În ciuda faptului că forţa de muncă rămâne o problemă acută pentru angajatorii din România, companiile continuă să facă investiţii. Ursus Breweries a anunţat investiţii de 22 de milioane de euro în fabricile din Braşov şi Timişoara, iar Bosch investeşte 110 milioane de euro într-o fabrică de maşini de spălat la Simeria. Investiţii se regăsesc şi în planurile Unilever, una dintre cele mai mari companii de pe piaţa bunurilor de larg consum, care spune că România este o ţară importantă în portofoliu. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care CEO-ul Paul Polman va vizita România în următoarele săptămâni, după cum a spus James Simmons, managing director al Unilever, prezent la conferinţa ZF.

La nivelul pieţei de telecomunicaţii, investiţiile se concentrează în digitalizare şi, astfel, extinderea portofoliului de clienţi.

„Plănuim să mărim efectivele şi să venim cu noi linii de business. Am depăşit 650 de angajaţi şi vrem să mai aducem 60 de persoane. Vrem să investim în digitalizare. Avem talente excepţionale”, a spus Cristian Popescu, mana­ging director al SAP România, filiala locală a celui mai mare producător european de soft.

Pe piaţa de telecom, Ruxandra Vodă, corporate communications director la Telekom România, estimează o creştere similară cu cea de anul trecut, de 6%, doar dacă şi produc­tivita­tea va bifa un avans. „Creşterea productivităţii ar însemna investiţii în infrastructură, mai mulţi jucători pe bursă. Au crescut exponenţial consumul de date mobile şi partea de consu­ma­tori rezidenţiali. Este o provocare pentru ope­ratori să-şi pregătească reţelele pentru a susţine această creştere”, a spus Ruxandra Vodă.

Fan Courier are în derulare investiţii de peste 20 de milioane de euro, bani care se îndreaptă atât către formarea angajaţilor, cât şi în creşterea flotei de maşini, construirea de depozite, tehnologizare şi digitalizare.

„În trecut, aveam multe criterii de angajare, însă între timp am renunţat la foarte multe dintre ele. Asta înseamnă că luăm oameni mai slab pregătiţi şi îi pregătim noi. Nu mai putem aştepta de la nimeni să pregătească oamenii, aşa că îi pregătim noi”, a spus Adrian Mihai.

„La nivel mondial, McDonald’s este cel mai mare prim angajator, adică foarte mulţi oameni îşi încep cariera la noi. Salariul de intrare în acest moment la McDonald’s este de 3.250 lei brut. Problema este că angajaţii români sunt apreciaţi în străinătate şi de aceea pleacă”, a spus Daniel Boaje.

McDonald’s va încheia luna iunie cu 5.000 de angajaţi în cele 72 de restaurante din cele 21 de oraşe în care este prezentă reţeaua în România. Daniel Boaje spune că recrutările continuă la nivelul companiei.

Ce au declarat speakerii prezenţi la conferinţa ZF „Cei mai mari jucători din economie”

Sergiu Oprescu, 

CEO Alpha Bank şi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor

♦ Riscul de frână bruscă în economie este extrem de scăzut în acest moment. Trebuie să fim însă atenţi la ce se întâmplă la nivel internaţional, la riscurile creşterii dobânzilor de bază la nivel european, ceea ce ar putea duce la o scădere a ciclului de creştere economică. Acest lucru ne poate afecta pe linia exporturilor.

♦ Ecuaţia este simplă. Cum facem să creştem la o viteză optimă fără risc de derapaj. O să fie oameni care zic că putem merge cu 5-6% fără derapaje, iar altă şcoală de gândire spune că la 6% suntem deja într-o zonă unde apar dezechilibre.

♦ Dacă mă uit la investiţii, consum şi export net, o să văd în continuare că principalul motor de creştere economică este consumul, iar acesta are limite de contribuţie. Ar trebui să fim atenţi să nu intrăm în zona de roşu.

♦ Cred că motoarele pe care trebuie să le turăm sunt motoare tradiţionale de formare a PIB-ului: industrie, agricultură, servicii, ele sunt turate, dar singurul element de luat în calcul este că ele nu trebuie turate pe roşu cu riscul de a genera derapaje.

♦ Avem nevoie de investiţii în infrastructură şi digitalizare. Acel indicator de la UE cu privire la digitalizare ne arată că suntem pe ultimul loc după Bulgaria.

♦ Noi investim în training şi pregătirea angajaţilor, iar pentru sistemul financiar global importantă este acum investiţia în IT şi în transformarea digitală a societăţilor financiare.

Adrian Vasilescu,

consilier al guvernatorului BNR

♦ Nu se poate face un pas înainte spre educarea economică la nivelul întregii ţări deodată. Trebuie să începem cu fiecare companie în parte. Dacă fiecare membru al unei companii nu este la curent cu ce se întâmplă într-o companie şi, mai departe, în marea companie care este România nu vom rezolva nimic.

♦ Nu avem cea mai mare creştere economică, ci cea mai mare viteză de creştere economică, ceea ce este altceva.

♦ Anul trecut am urcat un loc în clasamentul european al PIB-ului. Dacă nu schimbăm tactica şi strategia, nu putem depăşi însă Cehia, care se află înaintea noastră. Dacă împărţim ritmul nostru la paritatea standard a puterii de cumpărare, care este puterea sintetică a dezvoltării, vom vedea că suntem pe locul 27, în spatele nostru sunt doar bulgarii.

Ionuţ Mişa, preşedintele ANAF

♦ Cred că angajatorii trebuie să renunţe la bonusuri şi să treacă la creşterea salariului brut, pentru că nu se va schimba nimic. Rezultatele sunt deja foarte bune, încasările din contribuţii au crescut cu 33%. E un element benefic pentru buget, cu avantaje şi la angajator, şi la angajat. Eu nu cred că se mai schimbă ceva, sunt absolut convins că legea va fi promulgată.

♦ Pentru a asigura stabilitate pe termen lung, este neapărat nevoie de investiţii. Consumul reprezintă cea mai mare pondere în toate economiile lumii, este important, dar pe termen lung nu este sustenabil dacă nu este sprijinit de investiţii. Sperăm că investiţiile vor creşte şi vor fi din ce în ce mai consistente. Nu doar investiţiile făcute de stat sunt importante, ci şi cele din zona privată. Acestea ne vor ajuta să mergem mai departe şi să avem stabilitate.

Ruxandra Vodă,

corporate communications director, Telekom România

♦ Piaţa de telecom a crescut cu un procent de 6% anul trecut, probabil va creşte şi anul acesta.  

♦ Consider că un vector important care ar duce la o creştere sustenabilă a PIB este creşterea productivităţii. Capitalul nostru uman este foarte valoros. Creşterea productivităţii ar însemna investiţii în infrastructură, mai mulţi jucători pe bursă, mai multe elemente.

♦ Au crescut exponenţial consumul de date mobile şi partea de consumatori rezidenţiali. Este o provocare pentru operatori să-şi pregătească reţelele pentru a susţine această creştere. Oferta noastră cu net nelimitat a avut succes.

Cristian Popescu,

managing director al SAP România

♦ Peste cinci ani România trebuie să rămână atractivă pentru companiile de IT. În zona noastră se pot schimba lucrurile repede. Cred că cel mai important este ce îşi doreşte România în cinci ani, în ce puncte ne dorim să fim mai buni ca alţii. Am arătat că România a putut să atragă IT, să facă performanţă în IT.

♦ Piaţa noastră era deja încălzită pentru revoluţia fiscală şi am absorbit o parte din renunţarea la beneficiile pentru IT-işti. Lucrurile avansează însă în spate, oamenii ăştia vor să trăiască în oraşe digitale, să piardă puţin timp până la muncă, să aibă un sistem de sănătate excepţional, toate astea contribuie la această analiză care ar trebui făcută pe termen lung. Pe termen lung, alte ţări pot deveni mai atractive.

Anca Vlad,

preşedintele Fildas Group şi vicepreşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România

♦ De ce nu stau tinerii români să lucreze în România? Ţara lor este Europa, ei sunt mult mai obişnuiţi să experimenteze. Românii sunt dornici să vadă cum este lumea. Este sarcina noastră să-i reţinem şi să le facem viaţa interesantă. Cu unii reuşim, cu alţii nu. Am avut discuţii cu colegi farmacişti care pleacă în Anglia, ca să vadă cum e acolo. După doi-trei ani, se întorc în România.

♦ Mi se pare că mediul de afaceri în acest moment este chiar entuziast. Lucrurile au mers bine. Anul acesta a fost mai liniştit, nu ne-am ocupat de articole noi, legislaţie nouă. Să ai un pic de linişte e mare lucru.

Alexander Firsching,

vicepreşedinte senior şi director comercial al fabricii Bosch din Blaj

♦ Am avut o discuţie foarte bună cu preşedintele Iohannis despre educaţie, infrastructură şi stabilitatea politicilor fiscale. Iohannis a considerat că e foarte importantă educaţia. De educaţie ai nevoie şi din punct de vedere operaţional.

♦ Vorbim despre viitor şi despre sectoare separate, însă în viitor nu va exista acest lucru. Industria IT, cea auto, zona de bunuri de consum, toate vor fi întrepătrunse.

♦ Vom investi peste 100 de milioane de euro într-o fabrică nouă la Simeria şi ne vom extinde în Cluj, Blaj şi Timişoara.

Cristian Pârvan, 

preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni

♦ În domeniul IT, unde evident avem performanţă şi unde a crescut volumul în mod exploziv, avem o mare problemă naţională. Din studiul făcut de PIAROM pe datele din REVISAL, primele zece judeţe înregistrează contracte de muncă în sectorul IT de ordinul miilor şi zecilor de mii. Ultimele judeţe au doar 30-40 de contracte de muncă în domeniul IT. Nici instituţiile publice nu îşi asigură un specialist IT. Mă raliez opiniei că fără digitalizarea administraţiei centrale şi locale, România nu poate să avanseze.

♦ Avem o structură economică ce trebuie studiată mai mult. Invit oamenii de afaceri care vor să facă astfel de studii să studieze dinamica forţei de muncă. Se creează sute de locuri de muncă, dar trebuie să vedem unde, şi anume în comerţ, transporturi logistică şi restaurante.

James Simmons,

managing director al Unilever Europa Centrală şi de Sud

♦ Cred că pesimismul cu privire la economia naţională ar putea înlocui fotbalul ca sport naţional. Cred că sunt motive pentru care poţi crede că România are un viitor foarte bun, de aceea construim aici şi vom continua să investim aici.

♦ Îmi fac griji cu privire la plecarea oamenilor. Nu înţeleg de ce oamenii ar pleca de aici în Marea Britanie, unde este Brexitul, sau în Statele Unite. Situaţia pare dificilă şi în Polonia, Italia, chiar şi în Spania.

♦ Cred că există un potenţial imens pentru a introduce femeile ce iau indemnizaţie în business. Dacă te uiţi la alte pieţe, vezi o creştere impresionantă a participării femeilor la mediul de business. Mă întreb ce poate face guvernul pentru a încuraja şi aici acest lucru şi ce putem face noi ca şi companii.

Dumitru Pîrvu,

şef serviciu la Direcţia Statistică a BNR

♦ Profitul companiilor cu capital străin a ajuns la 8,4 miliarde de euro, un nivel pe care nu l-am avut nici înainte de criză. Societăţile care au investit în România au continuat să reinvestească profituri totale de peste 1 miliard de euro. ISD-urile însă se bazează pe profit reinvestit. Nu intră încă destul capital nou în economie. Soldul total al investiţiilor cu capital străin în economie se ridică la 74 miliarde de euro.

♦ 80% dintre cele 130 de societăţi care au realizat anul trecut cifră de afaceri de peste 1 miliard de lei sunt investiţii străine directe.

♦ Investiţiile stăine directe sunt o sursă importantă de investiţii în economia unei ţări. Sunt complementare investiţiilor publice şi celor realizate de societăţile autohtone din surse private.

Daniel Boaje,

CEO al McDonald’s România

♦ Există o fluctuaţie de personal care a crescut semnificativ în ultimii trei ani. Problema cea mai mare este pentru perioada de angajare între 0 şi 3 luni, unde fluctuaţia este foarte mare. Situaţia este diferită şi în funcţie de nivelul de pregătire. Este o provocare foarte mare să aşteptăm să se întâmple ceva în ceea ce priveşte calitatea forţei de muncă.

♦ Vom încheia luna iunie cu 5.000 de angajaţi în 72 de restaurante din 21 de oraşe din România. Avem o fluctuaţie de 60-70% în funcţie de regiune. Asta înseamnă că înnoim 3.500 de oameni anual. Continuăm să angajăm.

♦ Vom fi pregătiţi să plătim salarii ca în Germania când vom fi pregătiţi să plătim şi preţuri ca în Germania.

Adrian Mihai,

proprietar al Fan Courier

♦ Dacă în trecut aveam multe criterii de angajare, acum am renunţat la foarte multe. Asta înseamnă că luăm oameni mai slab pregătiţi şi îi pregătim noi. Nu mai putem aştepta de la nimeni să pregătească oamenii, aşa că îi pregătim noi.

♦ Comparativ cu alte ţări, avem mai multe dezavantaje care ne trag înapoi. Lipsa plăţilor online ne creează foarte multe probleme. În plus, în alte state, precum Germania, există posibilitatea de livrare în faţa uşii, adică dacă un client nu este acasă, coletul se lasă în faţa uşii. La noi nu se cere aşa ceva şi de aceea pierdem mult timp.

♦ Productivitatea nu ţine neapărat de investiţiile companiei, ci şi de societate, de fiecare dintre noi. În România, încrederea în vecini, în autorităţi, în instituţii este la un nivel foarte redus.

Mihnea Crăciun,

deputy director la BERD

♦ Economia mi se pare că merge la o viteză prea mare, puţin prea orientată spre consum. Deficitul pe partea de comerţ e de aproape 9 miliarde de euro, ceea ce e imens. Atâta timp cât noi consumăm mai mult decât producem, iar economia creşte mai mult prin consum decât prin investiţii, ne ducem spre o aterizare dificilă, spre o situaţie nesustenabilă. Putem evita această aterizare dacă suntem puţin precauţi şi ne gândim că creşterea economică vine din devoltare echilibrată, nu dintr-una orientată către consum.

♦ România este o piaţă mare şi sunt multe segmente care au crescut oportunistic. Există un potenţial mare de consolidare a industriilor. Vedem o şansă a companiilor româneşti să iasă dincolo de România.

Robert Uzună,

vicepreşedinte corporate affairs şi membru executiv al boardului Ursus Breweries

♦ Privim cu optimism viitorul imediat apropiat. În egală măsură suntem destul de precauţi când construim scenariile de viitor, tocmai pentru că industria berii are un specific oarecum grevat de situaţia din 2008-2009, când am văzut posibilitatea de prăbuşire a pieţei cu 15% de la un an la altul. Este o situaţie care nu s-a repetat, dar ca idee, apropo de potenţialul economic, noi nu am mai revenit niciodată la nivelul atins în 2008, când piaţa berii a înregistrat 20 de milioane de hectolitri, iar acum suntem pe la 17,5 milioane de hectolitri. Asta spune ceva despre cum privim viitorul.

♦ Deciziile de politică fiscală în ceea ce priveşte nivelul salariilor minime s-au reflectat şi în consumator, care îşi creşte nivelul achiziţiilor din industria de bere. Observăm şi o sofisticare a preferinţelor consumatorului cam pe toate palierele.

Emanuel Babici,

vicepreşedintele Uzinsider

♦ Firmele din acest domeniu au realizat, în urmă cu 25 de ani, unele dintre cele mai mari obiective ale ţării – Porţile de fier 1 şi 2, Rovinari, Turceni. Aceste întreprinderi sunt însă pe punctul de a fi închise acum. Este o tragedie a industriei.

♦ Această industrie avea, în urmă cu 25 de ani, 150.000 de angajaţi. Acum a ajuns la 9.000, din care 2.000 lucrează în grupul nostru. Lumea s-a mutat de la producător la comerciant, în condiţiile în care salariile sunt aceleaşi, iar munca e mai simplă. Dacă vrei să dai salarii oamenilor ca să nu închizi afacerea, trebuie să ai producţie. Însă pentru asta trebuie să ai desfacere, să exporţi.

♦ Generaţia de astăzi nu ştie care sunt problemele majore ale economiei, nu se mai preocupă de calitatea lucrurilor pe care trebuie să le facă.