Conferinţa ZF „Republica Moldova – România. Investiţii, comerţ, finanţare“. Economiile României şi Republicii Moldova, faţă în faţă: cum arată indicatorii sociali şi de business ai celor două ţări
♦ Ziarul Financiar organizează împreună cu Banca Transilvania şi Victoriabank pe 12 iulie la Chişinău conferinţa „Republica Moldova – România. Investiţii, comerţ, finanţare“ ♦ Cu ocazia primului eveniment de acest tip, ZF a început o serie de articole despre indicatorii economici şi de business ai Republicii Moldova ♦ Astăzi, ZF pune faţă în faţă indicatorii din România şi Republica Moldova
Cu un PIB de 7 miliarde de euro anual şi cu o populaţie de circa 3,5 milioane de locuitori, Re-publica Moldova este una dintre cele mai mici economii din Europa, dar poate deveni o adevărată ţintă a investitorilor străini investitori datorită salariilor medii mici, de circa 215 euro net pe lună, arată o analiză a ZF.
Companii internaţionale din industria componentelor auto precum Draexlmaier, Lear Corporation sau Fujikura şi-au făcut deja fabrici peste Prut, iar peisajul din acest sector din Republica Moldova arată ca în urmă cu mai bine de două decenii din România.
Acum, jucătorii din componente auto din România angajează peste 200.000 de oameni, iar grupa de produse maşini şi echipamente a reprezentat aproape jumăate din exporturile de 62 mld. euro de anul trecut din România.
Iar dacă în România, cel mai mare exportator este constructorul Automobile Dacia, în Republica Moldova este compania care produce componente auto Draexlmaier.
Însă exporturile Republicii Moldova sunt de 30 de ori mai mici decât cele din România, aşa cum se întâmplă şi în cazul numărului de companii. România are peste 600.000 de firme înregistrate, în timp ce Republica Moldova doar 30.000.
Însă ţara vecină devină tot mai atractivă şi pentru jucătorii din România.
Companii româneşti puternice precum Arabesque (bricolaj), Betty Ice ( îngheţată), Ion Moş (condimente), Preţuri Pentru Tine (retail de îmbrăcăminte), Teraplast (tâmplărie PVC) sunt doar câteva exemple de businessuri româneşti care s-au extins în Republica Moldova. În plus, franciza lanţului de restaurante KFC din Republica Moldova este deţinută de aceiaşi antreprenori care con-trolează businessul din România, Nicolae Badea, Lucian Vlad şi Radu Dimofte.
De asemenea, conform celor mai recente date disponibile, franciza McDonald’s din Republica Moldova este deţinută de omul de afaceri român Ilie Năstase. În domeniul bancar, Banca Transilvania, a doua cea mai mare bancă locală după active, a devenit în acest an acţionar al Victoriabank, prima bancă înfiinţată în Republica Moldova şi una dintre cele mai mari în funcţie de active.
Cea mai mare parte din cifra de afaceri a companiilor de peste Prut este adusă de întreprinderile cu acţionariat local, astfel că 58% din cifra de afaceri este adusă de companii antreprenoriale, în timp ce străinii contribuie cu 30% la business. Restul este adus de companiile de stat.
Situaţia este similară cu ceea ce se întâmpla în România în urmă cu mai bine de un deceniu, însă treptat ponderea capitalului străin şi local în total business s-a echilibrat. Însă, conform celor mai recente date, multinaţionalele sunt cu un pas în faţa firmelor româneşti, astfel că primele au ajuns la aproape 50% din total.
Cea mai mare companie antreprenorială din Republica Moldova este Dita Estfarm, afacere care deţine brandul Farmacia Familiei şi care este controlată de omul de afaceri Iurie Chirtoacă. Compania are afaceri de peste 70 de milioane de euro anual, conform celor mai recente date. În schimb, în România, cea mai mare companie antreprenorială este Dedeman, retailer de bricolaj controlat de fraţii Pavăl. Dedeman are afaceri de 1,4 miliarde de euro anual.
Structura clasamentului celor mai mari antreprenori din Republica Moldova este similară cu cea din România, având în vedere că majoritatea oamenilor de afaceri locali au ales comerţul ca domeniu de activitate. În moneda naţională, România are 12 miliardari, în timp ce în Republica Moldova sunt şapte.
Numărul de angajaţi din companii a ajuns anul trecut la 594.000 de oameni, în scădere cu 4% faţă de anul 2013, arată datele de la Biroul Naţional de Statistică. Unu din patru angajaţi din Republica Moldova lucrează în sistemul de stat, conform calculelor ZF. Situaţia este similară cu ceea ce se întâmplă în România, unde peste 1,3 milioane de salariaţi, adică unu din patru, lucrau în sectorul de stat. Pe de altă parte, în România sunt 5,2 milioane de contracte de muncă.
Rata şomajului în primul trimestru a fost de 4,1% în Republica Moldova, în timp ce în România rata şomajului BIM la finalul lunii martie era de 4,5%.
Cel mai înalt nivel al şomajului de peste Prut a fost în prima parte a anului 2015, când rata şomajului ajunsese la 8,5%, arată datele de la Biroul Naţional de Statistică.
La capitolul dobânzi, populaţia din România este descurajată să-şi facă depozite la bancă de dobânzile foarte mici, în ton cu situaţia generală din UE şi mai ales din zona euro, unde BCE a încurajat în timpul crizei creditarea prin politica monetară relaxată şi dobânzile duse la cele mai scăzute niveluri din istorie.
Însă în Republica Moldova dobânzile la credite încă mai pot fi considerate încurajatoare, având în vedere că rata aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt este de 6,5%. În România, do-bânda de politică monetară este de 2,5%.
