Italia, cronica unei crize anunţate
Ministrul economiei Giovanni Tria dă asigurări că Italia va continua să-şi reducă deficitul, dar nu în ritmul aşteptat.
Zona euro nu a terminat cu deficitele şi supervizarea bugetară a statelor, dar situaţia nu a fost niciodată atât de bună pe hârtie de la criza financiară din 2008. Numai Spania se mai află sub supraveghere strictă pentru depăşirea limitei de 3% din PIB. Deficitul mediu din zona euro a scăzut sub 1% anul trecut.
Totuşi, nori negri încep să se strângă din nou la orizont, iar un avertisment de „vreme rea” a fost deja emis în ceea ce priveşte Italia. Noul guvern italian a provocat deja o gravă criză europeană, nesoluţionată încă, în ceea ce priveşte migranţii. Acum, acesta se pregăteşte să pună în practică promisiunile economice şi sociale care au permis partidului de extremă dreaptă Liga şi Mişcării 5 Stele antisistem să atragă electoratul.
Aceste promisiuni sunt însă incompatibile cu angajamentele bugetare italiene şi cu dorinţa Romei de reducere a datoriei record a ţării, de 132% din PIB.
Trei fronturi se anunţă deosebit de costisitoare: cota unică de impozitare, crearea unui „venit de cetăţenie” şi reforma pensiilor. Nu se ştie nimic încă în legătură cu măsurile care vor fi efectiv angajate în bugetul pe 2019, dar impactul va fi semnificativ.
În acelaşi timp, economia italiană încetineşte, asemeni întregii zone euro, chiar în condiţiile în care vârful de creştere al acesteia s-a situat la doar 1,5% în 2017. Estimările pentru 2018 şi 2019 tocmai au fost revizuite puternic în jos.
În tot acest context, un raport al BCE arată că dobânzile ultrascăzute au erodat veniturile gospodăriilor italiene mult mai puternic decât pe cele ale nemţilor, potrivit Wall Street Journal.
Câştigurile din dobânzi ale gospodăriilor italiene au scăzut cu aproximativ 6% ca parte a veniturilor brute disponibile în perioada 2008-2017, în timp ce plăţile acestora în contul dobânzilor s-au redus cu numai 2%.
Ministrul economiei, Giovanni Tria, dă asigurări că Italia va continua să-şi reducă deficitul, dar nu în ritmul aşteptat. Va mai avea însă Giovanni Tria, garantor al moderaţiei în sânul guvernului,mult timp ultimul cuvânt în această coaliţie?, se întreabă redactorul Les Echos. Nimic nu este mai puţin sigur, în condiţiile în care Mişcarea 5 Stele respinge politicile de austeritate, iar Liga ar putea pune în scenă un nou conflict cu Comisia Europeană în toamnă.
Pieţele vor avea un rol de arbitru: ratele italiene pe 10 ani au crescut deja cu un punct din primăvară, ceea ce va reduce marjele bugetare ale guvernului. Iar normalizarea progresivă a politicii monetare a BCE va crea un context exploziv în următoarele luni. Măsurile luate de executivul italian riscă însă să afecteze întreaga zonă euro.