Sindicatele ungare îşi arată colţii într-un val de greve fără precedent
„E ca în tranşee acolo“, declara recent Tamas Szekely, un lider de sindicat din Ungaria, din faţa fabricii locale a producătorului coreean de anvelope Hankook, ultimul care a fost prins de valul de greve care a lovit sectorul auto ungar în acest an, potrivit France24.
„Vrem salarii decente şi respect“, a declarat la rândul său Viktoria Kovacs, angajată pe linia de producţie, adăugând că câştigă 160.000 de forinţi (aproximativ 500 de euro) pe lună, uşor peste salariul minim din Ungaria.
Angajaţii de la fabrica din Racalmas, la 75 km sud de Budapesta, au raportat că managementul companiei i-a ameninţat cu demiterea pe cei care au intrat în grevă. După o grevă de 10 zile, compania a cedat şi a majorat salariul de bază al angajaţilor. Valul de proteste a început în ianuarie, când angajaţii unei fabrici de motoare a gigantului german Audi au intrat în grevă. Aceasta a dus la blocarea activităţii firmei-mamă din Germania, iar angajaţii maghiari au avut câştig de cauză.
De atunci, mai multe companii auto germane şi asiatice, ca Bosch, Continental şi Suzuki, au ajuns la înţelegeri cu angajaţii care ameninţau cu acţiuni similare.
„Mediul este mai dificil pentru angajatori în acest moment“, potrivit lui Wolfgang Stein, şeful diviziei ungare a Bosch. Un astfel de comportament semnalează o adevărată transformare pentru sindicatele ungare. „Înainte, sindicatele organizau clase de aerobic şi nu mare lucru în plus“, spune Zoltan Pogatsa, economist politic. „Acum, însă, grupurile fragmentate s-au unit în unităţi mai puternice.“
Totuşi, gradul de sindicalizare din rândul angajaţilor maghiari se menţine printre cele mai scăzute din UE. Laszlo Kordas, preşedinte al Confederaţiei Sindicatelor Ungare (MASZSZ), spune că în urma ultimelor rezultate, un număr în creştere de angajaţi aderă la sindicate, iar acestea nu se mai iau doar de şefi, ci şi de guvernul premierului Viktor Orban.
Şomajul din Ungaria se numără acum printre cele mai scăzute din Europa, iar salariile cresc accelerat. Nivelul acestora a rămas însă în urma celui din ţări vecine, un motiv de nemulţumire în Ungaria. Nemulţumire a stârnit şi noua legislaţie din domeniul muncii.
După părerea sindicaliştilor, „legea sclaviei“ a fost comandată de marile companii îngrijorate de lipsa acută de forţă de muncă din Ungaria.
Deocamdată cel puţin, aceasta creează oportunităţi pentru cei care aleg să nu meargă în străinătate în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit.
„Ştiam că nu ne vor demite pentru că nu au muncitori“, spune Gabor Szabo, lider de sindicat la fabrica Hankook.
Totuşi, deşi 2019 a fost supranumit de muncitori drept „anul grevelor“, Kordas spune că „marile companii nu vor accepta pentru multă vreme grevele“.