Ce se află în spatele testelor PISA: Bucureştiul egalează marile capitale europene, însă mediul rural este la nivel cu Indonezia, Filipine şi Maroc
♦ Dragoş Iliescu, profesor universitar şi colaborator OECD, spune că România coboară în clasamentul PISA mai ales din cauza căderii mediului rural, aflat în clasament cu peste 100 de puncte mai puţin decât Bucureştiul ♦ Pentru companii Testele PISA sunt un predictor al capacităţii viitorilor angajaţi de a crea valoare în business.
♦ Dragoş Iliescu, profesor universitar şi colaborator OECD, spune că România coboară în clasamentul PISA mai ales din cauza căderii mediului rural, aflat în clasament cu peste 100 de puncte mai puţin decât Bucureştiul ♦ Pentru companii Testele PISA sunt un predictor al capacităţii viitorilor angajaţi de a crea valoare în business.
România este trasă în jos la testele PISA în primul rând din cauza situaţiei educaţiei din mediul rural, crede Dragoş Iliescu, profesor universitar şi colaborator al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare (OECD), care organizează testele PISA. El afirmă că diferenţa dintre punctuajul înregistrat de elevii din Bucureşti şi de cei din mediul rural este de 109 puncte, rezultat ce ar plasa nivelul copiilor din mediul rural din România alături de cel din Indonezia, Filipine şi Maroc.
„Diferenţa dintre urban şi rural în România este de 109 puncte în testele PISA. Scorurile PISA pe Bucureşti sunt comparabile cu scorurile din orice altă capitală europeană. În momentul acesta, suntem ţara cu cel mai mare decalaj bazat pe statutul socioeconomic. Dacă ridici educaţia rurală, ridici scorul PISA cu 30 de puncte în trei ani. Problemele din educaţie vin din zone precum decalajul imens dintre rural şi urban şi din handicapul pe care îl ai prin simplul fapt că te-ai născut într-o familie cu statut social-economic scăzut“, a declarat Dragoş Iliescu în cadrul emisiunii de business ZF Live.
El afirmă că testele PISA au fost concepute de OECD în anii ’90 pentru a evalua nivelul de educaţie al viitorilor angajaţi, iar rezultatelor acestora reprezintă o oglindă a situaţiei viitoare de pe piaţa muncii.
„OECD a decis că vârsta de 15 ani este momentul ideal pentru a evalua calitatea viitoarei forţe de muncă. Dacă o ţară află la angajare că are o calitate a forţei de muncă execrabilă, nu mai poate face mare lucru, deci are nevoie de un sistem de atenţionare timpurie, să afle cu câţiva ani înainte că vine un val de calitate slabă sau de calitate extraordinară.“
Testul PISA evaluează dacă elevii de 15 ani deţin competenţele-cheie, cunoştinţele şi deprinderile de bază necesare pentru continuarea studiilor, cât şi pentru participarea la viaţa socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii.
Testul oferă mediului de business din ţările participante o idee despre cât de calificată este viitoarea lor forţă de muncă în aşa fel încât să poată acţiona asupra acelor aspecte pe care le consideră importante pentru viitorul lor.