ZF Bankers Summit 2020, ziua 2. Cursul de schimb va fi stabil, iar dobânzile mai pot scădea. Însă deficitele gemene, bugetar şi de cont curent, limitează marja de manevră a BNR
♦ Dobânzile mai pot scădea, însă sacrificiul ar putea să fie menţinerea dobânzilor, pentru a păstra cursul previzibil ♦ O creştere mai accelerată a cursului ar putea fi generată şi de orice derapaj politic, de creşterea pensiilor cu peste 10%, în opinia bancherilor prezenţi la ZF Bankers Summit 2020.
Dobânda de politică monetară şi implicit dobânzile la lei de pe piaţă ar putea să mai scadă, având în vedere şi declinul puternic al economiei anticipat pentru acest an, însă spaţiul de manevră al BNR este limitat de dezechilibrele macro, respectiv de deficitele gemene - bugetar şi de cont curent -, existând şi riscul de depreciere a leului în faţa euro, după cum reiese din declaraţiile unor bancheri prezenţi ieri la ZF Bankers Summit 2020, ziua a doua.
„Marja de manevră nu este foarte mare din cauză că ne lovim în continuare de dezechilibre macro foarte serioase. Avem deficitele gemene, de cont curent şi bugetar, care afectează posibilitatea de a mai continua, de a merge foarte departe cu reducerea de dobândă, pentru că există riscul imediat de depreciere a cursului de schimb. Actualul nivel al dobânzilor este unul dintre factorii care au contribuit la menţinerea stabilităţii cursului de schimb“, a declarat Eugen Rădulescu, director la Direcţia Stabilitate Financiară din BNR.
Dobânzile la depozite nu sunt prea mari şi nici dobânzile la credite nu sunt foarte mari, iar ele continuă să scadă, susţine Rădulescu.
BNR a redus dobânda-cheie de două ori în acest an, de la 2,5% la 2% şi, ulterior, la 1,75%, deciziile antrenând şi o ajustare a indicilor ROBOR din piaţa interbancară.
„Trebuie să fim prudenţi, să nu tragem toate gloanţele dintr-o dată, pentru că dacă le tragem până în septembrie - octombrie, ce facem în 2021?! Mă refer la instrumentele BNR. Până acum sunt deschise toate căile şi sunt toate instrumentele la îndemâna BNR să facă tot ceea ce poate astfel încât această criză să fie depăşită mai uşor decât a fost depăşită criza din 2008“, a explicat Eugen Rădulescu.
Şi Florin Ilie, vicepreşedinte la ING Bank, crede că posibilitatea scăderii dobânzilor este redusă, el estimând menţinerea la nivelul actual. „Avem în continuare un deficit de cont curent şi rămâne foarte mare, ceea ce înseamnă că trebuie să îl finanţăm. Aceste intrări pe termen scurt de capital sunt intrări pe portofoliu. Dacă reduci dobânda îţi micşorezi diferenţialul şi nu mai ai de unde să mai joci din dobânzi. Dacă ne gândim la curs şi dobânzi nu le putem avea pe amândouă dacă se doreşte păstrarea cursului într-un tunel de previzibilitate pentru economie. Probabil că sacrificiul va fi de păstrare a dobânzilor la acest nivel“, spune Florin Ilie.
Pe de altă parte, alţi bancheri comerciali susţin că mai există spaţiu pentru reducerea dobânzii de politică monetară şi a dobânzilor din piaţă, indicând cifre de 1-1,5% pentru dobânda-cheie la finalul anului 2020, continuarea ajustării dobânzii fiind susţinută şi de evoluţia inflaţiei, care ar urma să fie în jur de 3%.
Claudiu Cercel, vicepreşedinte al BRD-SocGen, spune că dobânda oficială a BNR este mai mare decât cea din alte ţări, motivele ţinând de postura de poziţie externă. „Dar sunt şi elemente de optimism care mă fac să cred că am putea asista la o scădere a dobânzii de politică monetară, măcar cu 25 pp, poate 50 pp, în una sau două şedinţe. Aşteptările noastre sunt ca dobânda BNR să fie de 1,2-1,5% la finele anului, în continuare mai mare decât în alte ţări din regiune, dar la un nivel care permite spaţiu de manevră.“
Şi Aurelian Mihăilescu, director executiv la Raiffeisen Bank, vede o posibilitate de continuare a reducerii dobânzii-cheie până la 1,5%. „Cred că în acest moment dobânda anunţată de BNR este relevantă şi va deveni tot mai relevantă“, spune Mihăilescu.
BNR poate să reducă dobânda-cheie până la 1%, de la 1,75%, pentru a veni în sprijinul persoanelor fizice şi companiilor care vor reveni la începutul anului 2021 la plata ratelor, care au fost amânate în acest an, susţine şi Adrian Pârvulescu, director executiv la UniCredit Bank.
Referindu-se la evoluţia cursului de schimb, directorul din BNR a spus că acum cursul „stă în piaţă foarte bine“, ceea ce ajută şi economia. „Este o stare de stabilitate, care este favorabilă“.
Cursul de schimb a fost relativ stabil până acum, iar majoritatea bancherilor indică o uşoară depreciere a leului până la finalul anului, respectiv un curs de schimb leu/euro mai mare în decembrie 2020, comparativ cu nivelul din prezent care oscilează în jurul pragului de 4,84 lei/euro.
Păstrarea ratingului României la investment grade a redus presiunea de depreciere a leului, mai spun bancherii.
O creştere mai accelerată a cursului ar putea fi generată de orice derapaj politic, de creşterea pensiilor cu peste 10%, care pare general acceptată acum sau orice alt factor care ar face poziţia României mai slabă decât este, după cum spune Aurelian Mihăilescu, director executiv la Raiffeisen Bank. „Am păstrat ratingul de ţară acum, dar am avut ceva emoţii şi trebuie să ne facem temele pe viitor.“