Distopia-România: al doilea cel mai bogat în gaz stat din UE îşi ţine locuitorii în frig şi vecinii la mâna Gazprom. Starea actuală a României, cu oraşe ameninţate de frig, arată decalajul enorm între economia reală şi investiţiile făcute doar pe hârtie în domeniul energetic
♦ De la nivel central, se dau asigurări că sunt cantităţi de gaze, dar oraşe bogate precum Timişoara sau Arad sunt deja în frig sau sunt pe cale să nu-şi poată plăti facturile ♦ La ce bun atunci profiturile companiilor de stat Romgaz sau Hidroelectrica?
În iulie peste 40% din consumul intern de gaz al României a venit de la Gazprom, nivel record. Acum, în prag de iarnă, marile oraşe ajung să îşi ţină oamenii în frig, primăriile neavând bani de facturi. În această distopie economică, gazul românesc din Marea Neagră zace neatins.
„Primăriile vor bani de la buget pentru aceste achiziţii (de gaz)“, spune Virgil Popescu, ministrul interimar al energiei, instituţie în portofoliul căreia se află mai mulţi producători de energie printre care Electrocentrale Bucureşti, Electrocentrale Constanţa, dar şi firme strategice, cum este cazul Romgaz. În timp ce pentru companiile din portofoliu nu există probleme de contractare, pentru restul firmelor de agent termic din ţară venirea iernii a echivalat cu imposibilitatea plăţii facturilor la gaz.
„Nu este o problemă de cantităţi, ci de preţ“, spune ministrul, deşi România a ajuns să cumpere mai mult gaz ca niciodată de la Gazprom în timp ce producţia sa internă scade văzând cu ochii.
„Problema este că unele primării abia acum încep să contracteze, ori aceste înţelegeri trebuia făcute din vară“, mai spun reprezentanţi din Ministerul Energiei.
De cealaltă parte, oraşele sunt îngenuncheate. Situaţia pare aproape o distopie ţinând cont de faptul că România este al doilea cel mai mare producător de gaze din UE.
„România ca stat este unul unitar şi centralizat atunci când este vorba de a aduna resurse, de a lua bani din ţară, iar partea de vest este un finanţator principal al bugetului. Când vine vorba de rezolvat probleme, totul începe cu «descurcaţi-vă pe plan local»“, a spus Călin Bibarţ, primarul Aradului, în cadrul emisiunii Investiţi în România.
Bibarţ subliniază că Aradul poate să reziste două luni, dar mai departe nu mai are din ce să-şi plătească factura. „Ne confruntăm cu probleme majore pentru achiziţia gazului“, spune şi Lucian Daniel Viziteu, primarul din Bacău.
În cazul Timişoarei, oraş care riscă să rămână fără apă caldă şi căldură, primăria a anunţat găsirea unei soluţii de ultim moment, care le mai asigură timişorenilor o săptămână de confort termic. Ce se întâmplă după? Nimeni nu ştie.
Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul din Petroşani, se află la rândul său într-o situaţie greu de imaginat. Oraşul stă practic pe un munte de cărbuni, dar nu îl poate utiliza pentru că România s-a decis să renunţe la minerit mai devreme decât trebuia. Problema e că nici bani de gaze nu sunt.
De la nivel central însă, singurul ajutor pentru primării, pentru iarna aceasta, a fost adoptat ieri prin aprobarea legii privind plafonarea facturilor la curent şi gaze.
Starea actuală a României, cu oraşe ameninţate de frig, arată decalajul enorm între economia reală şi investiţiile făcute doar pe hârtie în domeniul energetic, situaţie girată de toate partidele care s-au perindat pe la guvernare în ultimii 30 de ani.