Autobuze electrice pentru litiu, producţie locală de inputuri pentru semiconductori, strategii în premieră: UE şi Germania devin mai ferme în reducerea dependenţei de China

Oficialii Uniunii Europene lucrează la un plan prin care ar putea furniza autobuze electrice ţărilor din America Latină în schimbul unor li­vrări de litiu, în condiţiile în care a­ceş­tia încearcă să diminueze depen­denţa de China pentru această mate­rie primă vitală, scrie Bloomberg.

Comisia Europeană poartă dis­cu­ţii cu constructorii auto şi guver­ne­le pentru crearea unui consorţiu pri­vat care poate furniza autobuze elec­trice Americii Latine, acest lucru ur­mând să faciliteze în schimb accesul firmelor din UE la depozite de litiu din aceste ţări.

Iniţiativa se înscrie într-un efort mai amplu al economiilor occiden­tale de a-şi proteja industriile de ba­ză şi a contracara China, care deţine o poziţie dominantă asupra lanţului de aprovizionare pentru energia verde.

Blocul intenţionează să inves­teas­că aproximativ 10 miliarde de euro în proiecte din regiune, contri­buţii supli­mentare urmând să vină din partea statelor membre şi secto­rului privat. Xiana Mendez, ministrul spaniol al comerţului, a arătat că UE inten­ţio­nează să lanseze activităţi de pro­ducţie în aceste ţări bogate în resurse, nu doar să extragă minerale de acolo. „Dificultatea ar fi ca firmele UE să coopereze“.

De asemenea, UE a adresat com­paniilor producătoare de alumi­niu şi zinc un apel urgent pentru analizarea posibilităţii producerii de metale cheie pentru semiconductori după ce China şi-a anunţat intenţia de a-şi reduce exporturile de galiu şi germaniu, notează Financial Times.

UE a contactat Mytilineos Ener­gy & Metals, un producător grec de aluminiu, pentru a-i cere să analizeze o potenţială producţie de galiu ca pro­dus secundar la rafinăria din Creta.

Totuşi, din cauza situaţiei preca­re din sectorul european al metalelor, companiilor din sectorul respectiv le-ar fi dificil să investească zeci de milioane de euro pentru a produce galiu în lipsa susţinerii de stat.

Cele două metale se numără printre cele listate ca fiind strategice în cadrul unor reglementări aflate în discuţie.

Comisia Europeană a anun­ţat că lucrează la o „analiză detalia­tă“ a controalelor chineze la export, încercând de asemenea să determine dacă acestea sunt compatibile cu reglementările OMC.

Germania şi-a avertizat la rândul său companiile să-şi reducă dependenţa de Beijing odată cu adoptarea primei sale strategii privitoare la China, subliniind că guvernul nu va suporta costurile dacă acestea vor cădea victimă riscurilor geopolitice.

Strategia a fost îndelung amânată de dezacordul dintre ministerul de externe condus de Annalena Baerbock, un politician Verde care susţine o poziţie mai dură faţă de China, şi cancelaria condusă de Olaf Scholz, un democrat social care a promovat o abordare mai prudentă.

Documentul de 64 de pagini respinge ideea de „decuplare“ de China şi subliniază nevoia ca Germania să-şi reducă riscurile, însemnând o diversificare a lanţurilor de aprovizionare şi pieţelor de export dincolo de China.

Baerbock a arătat că deşi China rămâne un partener pentru Germania, rolul său de „rival sistemic“ începe să „domine“, aceasta devenind „mai represivă pe plan intern şi mai agresivă extern“. Aceasta a adăugat: „Germania s-a schimbat, astfel că trebuie să ne schimbăm şi politica privitoare la China“.