Cristian Buzan, ENGIE Romania: Nu ne permitem să aşteptăm ca hidrogenul şi biometanul să fie tehnologii dovedite. Astăzi sunt bani europeni pentru acestea, mâine s-ar putea să fie prea târziu

România trebuie să acţioneze acum şi să înceapă să facă paşi inclusiv pe tehnologii care nu au ajuns încă la maturitate, precum hidrogenul sau biometanul, întrucât în această etapă există şi fonduri europene care să sprijine adopţia, a explicat Cristian Buzan, deputy general manager ENGIE România, în cadrul ZF Power Summit 2024.

„În momentul de faţă avem o problemă de ezitări aş zice. Probabil am avut şi politica asta să aşteptăm şi să vedem ce se întâmplă, avem gaz natural, mai întâi să îl exploatăm pe acesta, să facem electrificarea, că biometanul şi hidrogenul o să vină mai târziu. Din păcate, trebuie să ne mişcăm în paralel pentru că altfel foarte multe fonduri, cum ar fi cele europene, astăzi sunt disponibile pentru tehnologii de genul biometan sau hidrogen. Şi dacă nu le iei astăzi, dacă aştepţi până mâine, până devine tehnologie dovedită, s-ar putea să fie prea târziu pentru acele subvenţii”.

El recunoaşte că nu există astăzi un business-case care să funcţioneze pentru hidrogen şi biometan, adică proiecte care să poată fi scalate şi să fie sustenabile din punct de vedere financiar, dar aşa a fost şi cazul altor tehnologii.

„Întotdeauna a implicat un cost. Dacă ne uităm în 2009-2010, solarele costau de 11-12 ori mai mult, eolienele de 4-5 ori, bateriile nici nu existau. Toate la timpul lor. Tehnologia a avansat, costurile au scăzut. În momentul de faţă ne îndreptăm spre hidrogen, biometan. În momentul de faţă din ce am studiat noi nu există un business-case de sine stătător pentru aceste tehnologii, vorbim de scalabilitate, nu de proiecte-pilot, dar ele vor veni. Nu zic să punem dorinţa înaintea mijloacelor, ci pur şi simplu trebuie să lucrăm cu toţii, companii, guverne, populaţie, să mergem spre acest deziderat”.

Ce a mai declarat în cadrul ZF Power Summit 2024:

• Mai avem provocări legat de ce înseamnă autorizări şi birocraţia inerentă, dar să ştiţi că nu stăm mult mai rău decât alte state. Ca actor implicat pe multiple pieţe regionale şi mondiale pot să vă spun că România stă foarte bine. Un proiect aici poate să dureze 2 ani-2 ani şi jumătate până la ready to build, dacă e un proiect mediu sau măricel. În alte state sub 4-5 ani nu există.
• Avem o problemă şi legată de conectarea la reţea şi a suportabilităţii reţelei vizavi de noi capacităţi. Problema prosumatorilor există. A pornit ca o oportunitate, dar a devenit o problemă. Asta înseamnă existările şi a rat puţin startul şi a nu doza eforturile. Riscăm ca astzi să îi susţinem cu bani pe prosumatori şi mâine să ne trezim că le impunem limite, ba chiar contribuţii financiare, pentru că deodată ne-am dat seama că reţeaua nu mai suportă, aşa aleatoriu, toate aceste adiţii.
• Aş zice că avem o problemă de volatilitate la nivel de preţ, nu că e sus sau jos, mereu sunt preţurile sus sau jos, dar în calitate şi de furnizor pe noi ne interesează ca atunci când căutm un PPA, de exemplu, să avem o predictibilitate de preţ. Ori astăzi e greu de făcut.
• E greu să spui că astăzi exist o iaţă de contracte pe termen lung PPA. Ea va veni, există clar o dorinţă de a se recurge la astfel de instrumente contractuale şi s-a spus de altfel că corporaţiile internaţionale, cele care au ţintă de energie verde, se uită, există licitaţii internaţionale în care România este pe radar. Din păcate, astăzi nu există o astfel de piaţă, este foarte incipientă şi în termeni relativi suntem în urmă faţă de alte state.