ZF Live. Care este viitorul portului Constanţa în faţa schimbărilor geopolitice? Laurenţiu Mironescu, director de exploatare COREMAR: Este nevoie de investiţii în calea ferată, infrastructura rutieră şi Dunăre pentru a ajunge uşor mărfurile în portul Constanţa

♦ După ce Ungaria va termina modernizarea din portul Trieste, într-un acord semnat cu Italia, şi va avea ieşire la mare, se vor reseta fluxurile de marfă.

Performanţa portului Constanţa ţine şi de eficienţa sistemului de transport, rutier, feroviar şi pe Dunăre, pentru ca în port să ajungă mărfurile mai uşor. Fluxurile de mărfuri se vor reseta după ce Ungaria va finaliza modernizarea din portul Trieste, la care va avea acces din 2026 în urma unui acord cu Italia, de aceea portul Constanţa trebuie să rămână competitiv.

„Nu am avut viziune în transporturi şi nu am gestionat integrat fluxurile de marfă care străbat România, nu am ajuns să integrăm cumva astfel încât să fim atractivi pentru cineva care vrea să  consume mărfuri în centrul Europei. Cu toate acestea, România are un avantaj în termeni geografici faţă de porturile  din vestul Europei“, a spus Laurenţiu Mironescu, director executiv al companiei de remorcare maritimă COREMAR în cadrul ZF LIVE.

Traficul total de mărfuri în porturile maritime româneşti s-a ridicat anul trecut la peste 92,5 mi­lioane tone, plus 22,5% faţă de 75,5 mi­lioane tone în 2022, nivel record, potrivit oficialilor Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

„92 de milioane de tone de mărfuri este maximul istoric până acum. Înainte de Revoluţie erau 62,4 milioane tone de mărfuri“. Portul Constanţa are capacitatea de-a procesa120 de mil. tone de mărfuri.