Analiza de luni. Cum arată tabloul economiei locale? Firmele mari obţin cele mai multe venituri, însă IMM-urile se dovedesc a fi mai profitabile şi plătesc salariile a 64% din angajaţii din economie. În 2016, IMM-urile aveau 50% din cifra totală de afaceri, iar an de an procentul a scăzut până în 2022 la circa 45%

Autor: Miruna Diaconu 22.04.2024

  IMM-urile domină câteva din sectoarele economice locale, precum construcţiile, HoReCa şi agricultura Bihor, Arad, Botoşani, Ialomiţa, Tulcea, Brăila şi Bistriţa-Năsăud sunt exemple de judeţe unde IMM-urile domină economia locală şi realizează o cifră de afaceri mult mai mare decât companiile mari.

IMM-urile reprezintă nucleul econo­miei, având o marjă de profit peste marile companii din România. Mi­cro­în­treprinderile, companiile mici şi mijlocii, în număr de 889.000, reali­zează 45% din cifra de afaceri din economie, în timp ce restul reprezintă contri­buţia a 2.200 de firme mari, potrivit datelor Regis­trului Comerţului.

În timp, ponderea veniturilor obţinute de IMM-uri în cifra de afaceri din economie a scăzut. În 2016, IMM-urile aveau 50% din cifra totală de afaceri, iar an de an procentul a scă­zut până în 2022 la circa 45%. Această invo­lu­ţie arată că IMM-urile pierd teren în ceea ce pri­veşte puterea lor economică, însă demon­strea­ză că unele companii din categoria IMM-urilor au trecut în liga mare, a companiilor mari.

„Companiile mijlocii transferate înspre com­paniile mari ajută la creşterea suplimen­ta­ră. Companiile IMM luate individual par ne­sem­nificative în comparaţie cu companiile mari, dar dacă agregăm şi segmentăm datele, dintr-odată situaţia se schimbă radical. De ase­menea, există foarte multe variaţii la nivel de judeţ sau industrii, care demonstrează un echilibru imperfect între IMM-uri şi cor­pora­ţii. Sunt câteva industrii precum construcţii, agricultură, transporturi unde IMM-urile domină“, a spus Liviu Sav, cofondator al Bridge-to-Information, prezent în cadrul con­ferinţei ZF IMM’24. Echilibrul IMMperfect.