Ginseng romanesc pentru pietele UE

Autor: Diana Sava 05.11.2004


Apropierea de Uniunea Europeana inseamna, printre altele, frumoase oportunitati pentru oamenii de afaceri romani. In domeniul agriculturii, in care romanii sunt incantati sa spuna ca au traditie, exista cateva nise interesante. Una dintre ele este cea a fructelor de padure, in special a catinei, care poate fi foarte bine vanduta in Occident. In Romania, catina creste spontan. Deocamdata, exista foarte putine culturi. Recent, insa, datorita programelor de finantare ale Uniunii Europene, destul de generoase (finantari de pana la 100.000 euro, prin SAPARD), tot mai multi intreprinzatori au inceput sa-si dea seama de beneficiile pe care le pot obtine de pe urma unei asemenea culturi.



Denumita ?sang ele inimii imparatului" in Tibet, ?boabele de leac ale Maicii Domnului" in Republica Moldova, ?planta miracol" sau ?Ginseng romanesc" (unii afirma ca este mult mai buna decat acesta) in Romania, catina este o adevarata polivitamina naturala. Continutul de vitamina C din catina este de doua ori mai mare decat la maces, de peste 10 ori mai mare decat la lamai, si, in plus are cantitati importante din vitaminele A, B1, B2, B6, B9, E, F, K si P.



Catina face parte din categoria de fructe de padure, alaturi de afinele negre, zmeura, macese si se gaseste indeosebi in judetele Vrancea, Buzau, Prahova, Bacau, Targoviste si Mures. Directiile silvice din zonele respective se ocupa atat cu recoltarea lor, cat si comercializarea acestora.





O tona costa 900 de euro



Perioada de recoltare a catinei este septembrie - noiembrie, iar anul acesta, dupa cum spune Viorel Mitroi, sef Serviciu Productie - Marketing din cadrul Regiei Nationala a Padurilor (RNP) Romsilva, institutia care se ocupa de recoltarea catinei care apare in flora spontana din fondul forestier public sau privat adminstrat de catre stat, a fost un an foarte bun, fiind stranse in jur de 800 de tone de catina. Cel mai bogat judet, cu 300 de tone a fost judetul Vrancea, urmat de judetele Buzau si Prahova. Anual, Regia aduna in medie in jur de 700 de tone de catina, intreaga cantitate fiind exportata, in principal in Germania, dar si in Austria, Ungaria, Franta, Belgia si Italia. ?Catina este exportata congelata, refrigerata, pentru industrializare, sau chiar proaspata. Preturile medii de livrare sunt de 700-900 de euro pe tona". Mitroi mai spune ca solicitari interne nu exista: ?Noi lucram cu zece firme romanesti, care in marea lor majoritate sunt intermediari pentru diverse firme din strainatate". ?Din categoria de fructe de padure, cea mai mare cantitate cultivata este de macese, iar catina se situeaza pe locul 2-3 din punct de vedere al cantitatii recoltate si al veniturilor obtinute din valorificarea acesteia", mai spune Mitroi.





Plantarea a 10 hectare costa 10.000 de euro



Culturi de catina au inceput sa apara in Romania de foarte putin timp. O problema pentru cei care vor sa inceapa o afacere cu catina este faptul ca producatorii de material saditor din tara noastra sunt, la ora actuala, foarte putini. Un astfel de producator este firma Frutex Bacau, fosta Statiune de cercetare si productie pomicola din Bacau. Viorel Rati, directorul companiei a lucrat la statiunea de cercetare din 1980, unde a studiat arbustul de catina. Ca urmare a unor minutioase selectii din flora spontana si din numeroasele populatii clonale din cadrul fostei statiuni, a fost infiintata o colectie de catina, sursa de germoplasma, culturi de concurs, comparative si experimentale, loturi demonstrative. O data cu privatizarea, fosta statiune de cercetare a devenit primul centru privat de cercetare din Romania. Studiul catinei a fost continuat deoarece Viorel Rati era convins ca aceasta poate deveni o importanta sursa de venituri".



Astfel, cei care vor sa dezvolte o cultura de catina, pot cumpara butasi de la Bacau. Materialul saditor costa 25.000 de lei bucata, iar pe un hectar pot fi plantate 1.600 de plante. Astfel, pentru o persoana care vrea sa planteze catina pe zece hectare de teren, numai investitia in material saditor se ridica la 10.000 de euro. ?Avem deja depuse la OSIM sapte biotipuri de catina pentru certificare ca marca, iar de curand am plantat primele zece hectare de catina in judetul Vrancea la un intreprinzator particular", spune Rati.





Cereri pentru 100 de hectare de butasi



Pana la mijlocul lunii noiembrie, vor mai fi plantate inca 20 de hectare pentru un particular din judetul Cluj. ?Deja avem cereri de butasi pentru anul urmator pentru 100 de hectare".



Pe langa, cercetare, producere de material saditor din soiuri valoroase, obtinute de cercetare, si productie, specialistii Frutex ofera si consultanta, asistenta tehnica si chiar executa lucrari de plantat si de intretinere a culturilor sau livezilor. ?Noi plantam catina mecanizat, nu manual, ceea ce inseamna o reducere a costurilor. Daca platatul traditional costa in jur de 14-15 milioane de lei, platarea mecanizata costa doar 1,5 milioane de lei, adica de 10 ori mai putin".



Foarte multa lume, spune Rati, si-a dat seama ca se pot face afaceri bune din plantatiile de catina, mai ales daca reusesc sa acceseze si fonduri SAPARD. ?Intreprinzatorii din Vrancea si Cluj au pornit pe banii lor, nu cu fonduri SAPARD. Noi vrem sa dirijam pe cei care vin la noi sa obtina bani nereambursabili. Pana acum, valorificarea catinei era problema principala, dar in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana s-au deschis multe oportunitati. Pe langa export, au inceput sa fie interesate de catina si companii romanesti de cosmetice sau de medicamente".





Daca se lucreaza ecologic, piata devine mai mare



Pentru ca piata sa se largeasca si mai mult, in perspectiva aderarii la UE, Viorel Rati ii sfatuieste pe cei care vor sa cultive catina sa faca totul ecologic. ?N-are sens sa cultivi prin metodele agriculturii traditionale. Trebuie sa gandesti de la inceput ca produsul tau va intra pe piata europeana, nu numai pe cea romaneasca care nu este deloc consolidata".



Tarile vestice, spune Rati, si in special Germania, cunosc adevarata valoarea a acestui arbust. ?Catina poate fi folosita in alimentatie, in cosmetica si in industria farmaceutica. Aceasta contine lipide, pana la 20% ulei, care se gaseste in pulpa si in sambure. Acesta este solvent, la fel ca uleiul de ricin, dar si alimentar, la fel ca uleiul de floarea soarelui".



In tari ca Germania, Italia, Austria, care au o adevarata cultura pentru produsele naturale, din catina se fac sucuri, siropuri, dulceturi, nectar, jeleuri, gelatina. Viorel Rati crede ca acest domeniu se va dezvolta si in Romania incepand cu anul urmator, cand se ca infiinta si Asociatia cultivatorilor de catina din Romania.





Pana la 100.000 de euro din fonduri SAPARD



Cei care vor sa dezvolte culturi de catina pot primi pana la 100.000 de euro, bani din fonduri SAPARD, pentru investitii in procesarea si comercializarea fructelor de padure. Masura 3.4 - Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative - a Programului SAPARD asigura fonduri nerambursabile pentru infiintarea sau modernizarea unitatilor de colectare, depozitare, refrigerare, procesare a fructelor de padure. De asemenea, beneficiarii Masurii 3.4 pot primi fonduri pentru echipamente si unelte noi destinate recoltarii, depozitarii, procesarii si comercializarii produselor, dar si pentru achizitionarea materialului biologic si a mijloacelor de transport rutier specializate (cu instalatie de refrigerare). Suma alocata prin Programul SAPARD pentru submasura "Alte activitati", in care sunt cuprinse procesarea si marketingul fructelor de padure, se ridica la aproximativ 23 de milioane de euro, ceea ce reprezinta 15% din totalul fondurilor disponibile pentru Masura 3.4, respectiv 150 milioane de euro.



Beneficiarii, persoane fizice autorizate, asociatii familiale, societati agricole, societati comerciale cu capital integral privat, pot primi sprijin financiar de minim 2.500 de euro si de maxim 100.000 de euro.





Persoanele in varsta, cei mai avizati



In pietele bucurestene un kilogram de catina costa in jur de 100.000 de lei, iar cei care cumpara sunt in principal batrani. ?Lumea e curioasa. Ma intreaba ce este si la ce e buna, dar nu prea cumpara. Li se pare scumpa. Noi o aducem de la Maracineni, din judetul Buzau. Batranii cumpara, cei care mai au rude la tara sau care mananca mai mult naturist. Din cate imi spun, amestecata cu miere este foarte sanatoasa, ca un medicament", spune o vanzatoare din Piata Amzei.



In Occident, in tari unde exista deja o adevarata cultura pentru produsele naturale, catina este valorificata din plin. Potentialul polivitaminic din fructele, frunzele si lastarii catinei isi gaseste utilizarea nu numai in medicina si cometica, ci si la prepararea de sucuri, siropuri, dulceturi, nectar, jeleuri, gelatina, bauturi alcoolice, ca si la imbunatatirea calitatii unor preparate alimentare.





Catina, buna la toate



In Romania, catina alba creste spontan in zona subcarpatica din Moldova si Muntenia, incepand din bazinul superior al Siretului pana la Olt. In agricultura, se foloseste in unele zone pentru imbogatirea in azot a solurilor, datorita nodozitatilor similare celor intalnite la leguminoase, dar si pentru consolidarea terenurilor predispuse la eroziune datorita capacitatii mari de drajonare. In subcarpatii Moldovei se intalneste pe vaile raurilor Bistrita, Trotus, Putna si Milcov. In zona subcarpatica a judetului Buzau catina alba are o frecventa mai mare decat in alte zone din Romania. De asemenea, se mai intalneste pe vaile raurilor Teleajen si Dambovita, precum si in Delta Dunarii. Prezenta catinei albe este insa semnalata de prof. Ion Simionescu inca din secolul 19 pe vaile Prahovei si Siretului, in palcuri mixte de catina rosie si catina alba.



In prezent, de la catina se obtin urmatoarele produse: ceaiuri din fructe, muguri, frunze si chiar scoarta, siropuri de fructe, ulei de fructe, acesta din urma fiind si cel mai valoros din punct de vedere medical. Este utilizat in tratamentul unor afectiuni ca: ulcer gastric si duodenal, alergii, reumatism, afectiuni neuroendocrinologice, circulatorii, hepatice. Se mai foloseste in alcoolism, anemii, astenie si stres. Se utilizeaza si in geriatrie cu rezultate spectaculoase. Cu catina se mai trateaza afectiunile oftalmologice, coronariene, hipertensiunea arteriala si gingivitele. Prin prelucrari in laboratoarele farmaceutice din catina se obtin tratamente extraordinare pentru tratarea depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor si leucemiei. Mugurii de catina au efect afrodisiac. Prin prelucarea fructelor in industria alimentara se obtin diverse produse - suc, nectar, sirop, gem, jeleu, dulceturi, peltea, lichioruri, diverse bauturi alcoolice.





Croatia, Ungaria, Polonia, principalii concurenti



In aceasta vara, RNP a deschis la Piatra Neamt o fabrica de prelucrare a fructelor de padure. Dumitru Bunea, director investitii-productie in cadrul RNP estima pentru acest an obtinerea unor venituri de aproximativ cinci milioane de dolari din vanzarea fructelor de padure pe piata externa, care reprezinta 30% din valoarea totala a exporturilor efectuate de regie in 2004, de 21 de milioane de dolari. Fabrica de la Piatra Neamt va produce diverse preparate si sucuri din fructe de padure, mai putin din catina, deoarece, spune Viorel Miroi, aceste produse nu sunt inca cerute pe piata romaneasca.



Veniturile obtinute de regie din valorificarea fructelor de padure nu sunt prea mari si le completeaza pe cele obtinute din activitatea de baza - cea din sectorul masei lemnoase. In ceea ce priveste valorificarea fructelor de padure pe piata externa, concurenta este foarte mare si vine din partea tarilor care au culturi de astfel de fructe, precum Croatia, Polonia, Ungaria. diana.sava@zf.ro