Francizele, o afacere care va ajunge la 3 miliarde de euro in anul 2010
Ziarul Financiar
03.04.2006
"Daca pentru anul 2005 piata francizelor este estimata la aproape 900 mil. euro, pentru 2010 ne putem astepta ca piata francizelor sa aiba o cifra de afaceri de 3 milioane de euro", considera Razvan Blid, directorul general al firmei de consultanta CHR Consulting. Valoarea pietei francizelor se calculeaza ca cifra de afaceri a retelelor care activeaza in sistem franciza pe piata.
Pana acum 40% din valoarea afacerilor generate de franciza la nivel national erau reprezentate de francizele de productie, insa consultantii considera ca structura pietei se va modifica in favoarea retailului. "Ce a mai dinamica piata si cel mai mare potential de crestere il are retailul. Francizele din retail ar putea reprezenta 30-35%, iar productia va incepe sa scada din totalul cifrei de afaceri, ajungand undeva la 25-30%. Un alt segment care va creste la fel de mult este cel de food and beverages (alimente si bauturi - n. red.), care va reprezenta si el 25-30% din piata", spune Adrian Gheorghe, directorul firmei de consultanta pe francize Think Big.
Alti consultanti mizeaza pe servicii in urmatorii ani. "Domeniile care vor predomina piata francizelor din 2010 vor fi serviciile intangibile, gen recrutare personal, servicii financiare, servicii brokeraj, consultanta, agentii imobiliare, matrimoniale, de turism, servicii bancare, case de expeditie, servicii internet. Dar si serviciile tangibile, precum fitness-ul, sanatatea, catering, reparatii, intretinere auto, amenajari interioare", explica Eugen Driga, directorul general al brokerului de francize IMO Franchising Group.
Indiferent de segmentul care va sta la baza cresterii, consultantii spun ca piata de fracize va inregistra un ritm accelerat de dezvoltare.
"Estimez ca piata francizei va creste cu o medie de 30-50%, dar e greu de spus o valoare exacta a acestei piete. Putem afirma ca anumite sectoare vor avea o crestere foarte mare, spre exemplu sectorul de food & beverages care se dezvolta foarte rapid. Principalul factor care sustine aceasta extindere este marja de profit ridicata din aceasta industrie, ce variaza intre 200%-300% pe partea de retail la 800-1.000% pe cea de beverage. Iar investitia este medie, undeva intre 40.000 si 150.000 de euro", a spus Gheorghe. Daca in 2005, francizele romanesti reprezentau doar 25% din piata, consultantii considera ca acestea vor ajunge sa domine piata pe termen mediu.
"Cred ca surpriza cea mai mare pentru 2010 sunt conceptele autohtone. Noi avem o cerere destul de mare de la antreprenori si firme care au concept de magazin dar si firme de servicii", considera Gheorghe.
"Estimam ca peste patru ani, jumatate din francize vor fi romanesti, 30% europene si 20% de provenienta americana", spune Driga.
"Cand spun ca aceasta pondere se va schimba substantial, ma bazez pe cresterea fara precedent a intentiilor de francizare ale posesorilor romani de afaceri francizabile. De exemplu, in acest moment avem 10 proiecte in lucru fata de cinci in tot anul trecut si numai doua la nivelul lui 1999", a adaugat consultantul IMO Franchising.
In estimarea sa, Driga se bazeaza si pe experienta altor state europene. "Grecia avea in 1999 un numar de 190 de retele, situatia de azi a Romaniei, iar la nivelul lui 2005 piata greceasca a francizelor avea 420 de retele din care 40% autohtone. In acelasi ritm au evoluat si francizele din Africa de Sud, Indonezia si Malaiezia."
O alta evolutie in perspectiva anului 2010 este reprezentata de extinderea ariei de acoperire a francizelor la nivel national.
"Ponderea este situata in prezent la 75% in Bucuresti, dar va ajunge la 45-50% in 2010. Se va ajunge la o valoare similara si la nivelul intregii tarii. Dupa flagship store (magazin reprezentativ - n. red.) francizorii fac planuri pentru dezvoltare in tara. Sunt vizate orase precum Timisoara, Arad, Suceava, Constanta, Iasi. Apoi, in functie de segmentul caruia se adreseaza franciza, planurile merg sau nu spre orase mai mici, in functie si de investitii, dar si de spatiile de care au nevoie."
Momentul aderarii va aduce la randul sau o accelerare a ritmului de dezvoltare a francizelor, spun consultantii.
"Piata francizelor va creste indiferent de momentul aderarii Romaniei. Perioada 2006-2007 se poate transpune ca inceputul unui boom al francizei, prin prisma jucatorilor internationali care vor intra pe piata. Sunt anuntate Subway ce are 34.500 de locatii in toata lumea, Starbucks, cel mai mare lant de cafenele din SUA, precum si Domino''s Pizza sau Burger King", crede Gheorghe.
Parerea este sustinuta si de Razvan Blid. "Intrarea in UE va accelera ritmul de crestere al pietei francizelor, macar pe tema liberei circulatii a marfurilor si eliminarea barierelor vamale, ceea ce va conduce la scaderea preturilor catre clientul final", spune Blid.
Principalii factori care impulsioneaza extinderea francizelor, in opinia lui Blid, sunt acu-mularea de capital la nivelul investitorilor au-tohtoni (care pot deveni francizati), cresterea puterii de cumparare a consumatorilor, lipsa culturii de economisire si atractia fata de marile branduri. Cu toate ca nu stie ce branduri vor avea succes in urmatorii patru ani, fiecare consultant are campionul lui. Driga mizeaza pe Lollipops, o franciza de accesorii de moda, si cafenele Starbucks. "S-au deschis in ultimele luni opt magazine Lollipops si se vor deschide in ur-matoarele sase luni inca opt. Iar dintre bran-durile care nu au intrat pe piata, mizez pe Star-bucks. S-a dat masterul (franciza principala - n. red.) pentru Romania, iar cererea este enorma."
Consultantul Think Big mizeaza in urmatorii ani pe francizele romanesti.
"Se vor lansa pana in 2010 multe francize care cred ca vor avea succes. Unele dintre acestea sunt Sheriff''s, Gregory''s, Tip Top, City Grill, City Caffe, Jerry''s Pizza, Spring Time care vrea sa se extinda in provincie prin resurse proprii si apoi sa treaca in franciza, Gett''s hair Studio sau Gett''s Color Bar, saloane de coafura pentru segmentul premium si mediu, fiecare dintre acestea adresate hotelurilor, respectiv spatiilor comerciale."
Gheorghe mizeaza pe succesul acestor francize nu doar pe piata romaneasca, ci si la nivel international. "Sunt francize in Romania, care pot sa-si exporte aceste concepte, numai pentru tari cu un nivel mai redus de trai precum Macedonia, Albania. Este cazul Perfect Nails (specializati pe servicii de manichiura; asa ceva nu exista in partea de est a Europei), Plus Ciufolici (saloane de coafura pentru copii), dar si alte concepte precum Gett''s Hair Studio si Color Bar (piata premium pentru aceste servicii este foarte slab dezvoltata nu numai la noi in tara, dar si in alte tari). Dar daca se gasesc partenerii strategici in alte tari, aceste concepte s-ar putea dezvolta."
Desi au inceput sa se dezvolte de foarte putin timp, francizele autohtone vor fi deja pregatite de export in jurul anului 2010. "Francizele romanesti sunt inca in faza incipienta si nu sunt pregatite pentru o extindere in strainatate. Avand in vedere ca in SUA la 16 minute se deschide o unitate de franciza, iar piata de retail este 45% ocupata de francize, intelegem diferentele", spune Driga.
Blid crede ca francizele locale care ar putea avea succes pe piata internationala sunt cele din domeniul serviciilor IT, serviciilor imobiliare si outsourcing. "Deocamdata nu sunt francize romanesti lansate pe piata internationala. E un pic cam devreme pentru asa ceva. Dar e aproape momentul. Pentru o extindere internationala, trebuie in primul rand ca experienta nationala sa fie mare", sustine Blid.
Maturizarea conceptului de franciza pe piata autohtona este considerat esential si de cei de la Think Big. "Pe piata internationala reusesc acele concepte foarte bine adaptate la piata. Nu poti exporta o franciza cata vreme nu ai dezvoltat acest concept la nivel national. Daca ai doar cinci locatii in tara e foarte greu sa-l exporti in alte tari. Nu numai o prezenta in Bucuresti. Companiile trebuie sa-si sustina dezvoltarea prin franciza in tara, altfel dezvoltarea internationala ar fi prematura", a explicat Gheorghe.
Nu trebuie sa fii consultant pentru a-ti da seama ca cea mai populara franciza de pe piata romaneasca este Fornetti. Aparuta in Romania anului 2001, Fornetti avea la sfarsitul anului trecut 410 francizati in tara.
"Am dori ca anul 2006 sa ne aduca peste 200 de noi magazine Fornetti in tara. E dificil sa facem prognoze pentru anul 2010, deoarece trebuie sa tinem seama de evolutia pietei in urmatorii doi ani. Integrarea in UE va impune exigente la care suntem pregatiti sa facem fata. Numarul de orase nu va creste semnificativ, insa in cele in care suntem prezenti am dori sa ne mentinem pozitia", a spus Ioan Magheti, referent relatii externe in cadrul Fornetti Romania.
Compania a inregistrat o cifra de afaceri de 17 milioane de euro, in crestere cu 70% fata de nivelul inregistrat in 2004. "Am preliminat pentru 2006 o cifra de afaceri de 26 de milioane de euro. 2010 este un orizont destul de nebulos daca tinem cont de multitudinea de factori care pot influenta prognoza", explica Magheti.
Cu toate acestea, Driga este reticent in ceea ce priveste mentinerea popularitatii Fornetti, precum si a aparitiei altor francize de patiserie. "Francizele de acest gen prezente nu vor rezista daca nu se adapteaza la normele europene ecologice. Un produs congelat si transportat la -16 grade si al carui gust nu mai este acelasi dupa trei ore lasate in aer liber nu va rezista. Rezista acum datorita legislatiei. In plus vor intra in functie normele HACCP - norme europene legiferate in 1995 - in Romania. S-ar putea repeta ce s-a intamplat anul trecut in Ungaria cand 80% din unitatile de alimentatie publica sau au inchis, sau a trebuit sa restructureze functionarea."
De aceeasi parere este si Adrian Gheorghe, care considera ca Fornetti, ca orice produs care a inregistrat o crestere puternica intr-un timp relativ scurt, va trece prin toate fazele clasice ale evolutiei unui produs.
"De exemplu, in Budapesta Fornetti nu se bucura de acelasi succes ca in Romania, iar mentinerea acestei pozitii depinde doar de capacitatea managementului de a introduce tot timpul produse noi si a mentine atractivitatea in randul clientilor."
O alta tendinta manifestata pe piata care se va accentua in perioada urmatoare va fi dezvoltarea unor francize complementare sau asemanatoare. "Imitatia functioneaza foarte bine si in acest domeniu, iar retailul de fashion este cel mai susceptibil. Odata cu patrunderea Zara, si alte branduri de fashion au sau vor intra in curand", a explicat Blid.
Gheorghe atrage atentia ca treptat au aparut pe piata concepte de franciza concurente. "Acestea sunt KFC si Broaster, PizzaHut si Nova Pizza care isi va deschide prima locatie in complexul comercial Feeria, McDonald''s si Burger King pe segmentul de food, iar in ceea ce priveste retailul avem exemplu pe Mango, Mexx si Zara."
Consultantul Think Big crede ca este dificil sa apara pe piata francize pentru brandurile de lux, in principal din lipsa spatiilor comerciale pentru acest gen de magazine. "Aceste companii au mai degraba un reprezentant care vinde hainele lor in magazine multibrand, dar nu prea exista magazine conceptuale numai cu marca Gucci, de exemplu. Acestia nu vand pentru ca pe de-o parte nu exista o oferta de centre comerciale de lux, iar pe de alta parte cand se face o asemenea investitie se calculeaza indicatorii economici, care de multe ori nu justifica puterea reala de cumparare, si atunci nu sunt atat de motivati sa intre in Romania. Dar cand analizeaza vanzarile concurentilor din acelasi domeniu, isi dau seama ca realitatea e alta", sustine Adrian Gheorghe.