Pentagonul din vestul Romaniei
Autor:
Catalin Fudulu
02.12.2005
Rezistenta fortaretei a fost certificata si de asediile prin care a trecut de-a lungul vremii. Unul dintre acestea a inceput la 25 septembrie 1598, cand 20.000 de turci condusi de Satag Mehmed au inconjurat cetatea. Generalul austriac Melchior von Rodern avea in interior doar 2.000 de pedestrasi si 500 de calareti sprijiniti de 1.500 de ostasi ai lui Mihai Viteazul. Aspectul este reliefat de scrisoarea trimisa de domnitorul muntean imparatului Rudolf al II-lea: "Pe cand Oradea era impresurata de Satag Mehmed, indemnand din nou pe transilvaneni de a da ajutor, am trimis eu insami acolo o buna parte din oastea mea, cat mi-a fost cu putinta". Cu toate astea, doar 100 de locuitori au venit in ajutorul asediatilor. Turcii au sapat santuri in exteriorul cetatii pentru a mina bastioanele fortaretei. La 17 octombrie, genistii au aruncat in aer doua bastioane. Privirile celor asediati s-au indreptat spre cer. Numeric erau depasiti, iar asediul nu putea dura la infinit. Si, unicul aliat natural care putea sa dea peste cap insistenta turcilor si-a facut datoria. Timp de cateva zile a plouat torential. Raurile Cris si Peta au iesit din matca. Santurile sapate de turci pentru minarea bastioanelor s-au umplut cu apa, iar tabara acestora a fost inundata. In aceste conditii, Satag Mehmed a sistat operatiunile.