Cultura la gazeta

Autor: Tudor Calin Zarojanu 06.04.2007

In Romania exista, slava Domnului, o multime de publicatii culturale - centrale si locale. Cele mai cunoscute sunt Romania literara, Contemporanul, Luceafarul, Observator cultural, Dilema veche, Revista 22 si, cu voia dvs., Ziarul de Duminica. Nu neaparat in ordinea asta. La cele, hai sa zicem, generaliste (desi asupra acestui atribut ar fi multe de comentat, in unele cazuri) se adauga o puzderie de publicatii de nisa, caci o revista despre arhitectura, de pilda, ba chiar si una despre medicina tot de cultura tin.

Din punctul de vedere al audientei, Ziarul de Duminica este o exceptie fericita, caci beneficiaza de tirajul ziarului-mama. Si alte cotidiene centrale au avut suplimente culturale, cele mai cunoscute fiind Litere, arte & idei la Cotidianul, respectiv Adevarul literar si artistic. Dar n-au rezistat. Or, cum tirajele periodicelor culturale sunt mai mult decat modeste, e firesc sa ne intrebam in ce masura ziarele insele completeaza, cat de cat, in paginile lor gradul de acoperire al presei culturale. Cu atat mai mult cu cat, candva, ne-am ocupat, tot in aceasta pagina, de cultura la TV, descoperind cu placere ca lucrurile nu stateau chiar atat de jenant cum am fi fost tentati sa credem.
Fac ziarele cultura? Cu siguranta. Sunt putine cele care nu au o pagina dedicata - si anume cotidienele specializate (economice, sportive, tabloide - daca asta o fi o specializare...).
De facut fac. Dar cum? Prima observatie este ca ziarele nu prea se pun de acord cu - vorba aia - ce e cultura si ce vrea ea. Unele au pagini de - simplu - Cultura, altele de Arte, altele de (Mass) Media si Cultura sau de Arte si Cultura. Interesant este ca Romania libera face distinctie intre Arte si Cultura, dedicandu-le pagini separate. Pe de alta parte, exista o singuratica pagina de Stiinta, in conditiile in care stiinta tine totusi de cultura.
Dar hai sa zicem ca asta e o chestie de inspiratie - ba chiar de inspiratie de moment, in unele cazuri, caci in Cronica romana, de pilda, pagina cu pricina a oscilat, de la o zi la alta, intre Cultura si Arte si Cultura.
Despre ce scriu paginile de cultura ale ziarelor? Despre orice. In perioada monitorizata pentru aceasta ancheta am gasit articole despre pictura, sculptura, patrimoniu (castelul Bran, bratarile dacice si Stradivarius-ul lui Ion Voicu), literatura, film, teatru, balet, probleme generale ale culturii. Prin "inrudire", in aceleasi pagini am mai citit informatii ori comentarii despre presa - in special televiziune - si lumea spectacolului, de la muzica pop la circ. In principiu n-a lipsit nimic, mai ales din zona evenimentelor.
Ca majoritatea stirilor - nesemnate, de altfel - sunt productii Mediafax, ma rog, sa nu pretindem unui jurnal generalist sa aiba si reporteri specializati pe cultura, care sa obtina informatii de pe teren. Sa zicem mersi ca este cultura in ziare.
Ca unele comentarii sau interviuri sunt putin intarziate (ori poate premonitorii), neavand legatura cu fapte recente - iarasi nu cred ca e un cap de tara. Ca alte articole sunt mai degraba eseuri decat cronici - asta e.
In fine, ca si in cultura si-a bagat coada politica, unele dintre articole fiind afectate de simpatiile (daca nu cumva interesele) partinice - deja spun truisme.
Una peste alta, cultura tot gasiti in gazete.
Problema este alta. Stiti cumva cine este cronicarul de teatru al Evenimentului zilei? Dar specialistul in cinematografie al Romaniei libere? Ori poate criticul literar care prezinta carti in Adevarul? Dificil de spus, nu? Cu ani in urma, cronicile cinematografice ale lui Calin Caliman sau Ecaterina Oproiu, ca sa nu mai vorbim despre miticul I.D. Suchianu, erau repere fixe si extrem de personalizate. Daca vedeai un film, puteai spune - in linii mari - cam cum o sa-l comenteze unul dintre cei amintiti. Ceea ce nu insemna ca nu tineai mortis sa le afli parerile, mai ales ca frazarea, stilul acestora erau la fel de atragatoare ca ideile.
Or, astazi ce se intampla? - cum ar spune un simpatic personaj. Unul si acelasi ziarist, de regula foarte tanar, scrie cu aplomb despre media, monden, externe, muzica, literatura, infractiuni, tehnica militara, erotism, curiozitati si relatii economice internationale. E drept, in diverse pagini ale ziarului pe care-l slujeste, dar tot aia e. Sau despre cultura, literatura, educatie, film, IT, muzica, patrimoniu, animatie, arte plastice, istorie si muzica pop. Ori, in fine, despre patrimoniu, media, clubbing, muzica pop si literatura. Sunt liste reale, nu fictive! Le puteti regasi in coloana cu "Faptele vorbesc".
Asta inseamna ca avem o problema. Din cele 42 de nume monitorizate pentru aceasta ancheta, doar 11 persoane se multumesc sa comenteze cate un singur domeniu cultural (din motive evidente, nu i-am numarat si pe cei care semneaza, intr-o pagina de Cultura si Mass-media, cronici TV sau articole despre showbiz). Doar 11 oameni dintre toti cei care asigura paginile (si) de cultura din 10 cotidiene centrale considera ca se pricep la o singura zona de cultura.
Dar ce sa-i faci? Asta-i presa romaneasca: ziaristi buni la toate. Ei centreaza, ei dau cu capul, ei fluiera ofsaid si tot ei tipa ca a fost gol valabil. In zori ii trimiti sa vada de ce-a cazut macaraua aia, la pranz transmit

stiri fierbinti

de la Guvern, spre apus fac un reportaj scurt cu viata in Zabrauti, iar la caderea serii, cand e mai racoare, croseteaza o cronica despre concertul simfonic la care din pacate n-au mai ajuns, dar nu-i problema, stiu ce se canta.
Pe de alta parte, intentia conteaza, nu? Chiar daca vorba asta se bate cap in cap cu aceea care descrie drumul spre iad.

FAPTELE VORBESC

n Ziarul Adevarul are uneori o pagina de Cultura in care gasesti de regula doua articole si sase stiri. Semneaza Dan Boicea (teatru, media, literatura), Nicoleta Zaharia (pictura, literatura, film, patrimoniu, muzica pop), Marius Vasileanu (literatura, arhitectura, cultura, etnografie).
n Gandul are o pagina de Arte cu trei articole si patru stiri nesemnate (cultura, literatura, film, muzica pop, arta plastica). Mihai Iovanel scrie despre literatura, Robert Balan despre literatura, arte plastice si teatru, C. Stanescu se ocupa de literatura, Magda Mihailescu de film, Cristina Modreanu de teatru, literatura si opera.
n In Cotidianul avem o pagina de Cultura cu doua-trei articole pe zi. Putem gasi aici semnaturile lui Cristian Teodorescu (literatura), Alina Purcaru (literatura, patrimoniu, arta plastica, teatru, cultura, media), Ioan T. Morar (literatura), Gabriela Lupu (cultura).
n Romania libera are si pagina de Cultura (doua-trei articole, una-doua stiri), si una de Arte (doua articole, o stire). Florian Gadea scrie despre teatru, Nicolae Prelipceanu despre literatura si teatru, Dumitru Avakian despre muzica, Elena Vladareanu despre turismul cultural, G. Dinulescu despre muzica pop.
n In Evenimentul zilei, pagina de Cultura include unu-doua articole principale si 3-4 stiri. Catalina George se pricepe la teatru, film, dans, literatura si patrimoniu, Cristina Hermeziu (de la Paris) scrie despre showbiz, externe, cultura, literatura, arta plastica si social, iar Florentina Ciuverca ridica stacheta: cultura, literatura, educatie, film, IT, muzica, patrimoniu, animatie, arte plastice, istorie, muzica pop (e drept, nu toate in aceasta pagina).
n Gardianul gazduieste o pagina de Media si Cultura cu 1-3 articole si/sau stiri. Patricia Marinescu scrie despre arte plastice si film, Noris Cristian despre muzica pop, Ana Maria Preda despre patrimoniu si media, Sorin Simion despre patrimoniu.
n In Jurnalul national, pagina de Cultura si Mass-media are 2-5 articole si/sau stiri. Cristina Stamatescu se ocupa de TV, Luiza Lupu are o cronica TV, dar se pricepe si la istorie, Alex Revenco scrie (evident!) despre muzica pop, Andy Stanescu despre showbiz, dans, externe, monden si fotbal (aici si in alte pagini), Mihai Hristea despre dans, fotbal, animatie, monden si literatura (idem), Raluca Grintescu discuta media, animatia, muzica pop si clubbing-ul, Cristina Bazavan filmul si teatrul, Miruna Nicolae semneaza articole legate de patrimoniu, media, clubbing, muzica pop si literatura, Ramona Draghici are in custodie media, literatura, patrimoniul si filmul, nebunii de la Ca$$a Loco apar cu comunicatul saptamanii, Corina Andriuta bate toate recordurile cu media, monden, externe, muzica, literatura, infractiuni, tehnica militara, erotism, curiozitati, relatii economice internationale, Claudia Daboveanu are in grija muzica, teatrul, media, filmul si baletul, Adriana V. Paduraru scrie despre film, media si monden, iar Miruna Mihalcea despre literatura, media, film, muzica si monden. Cum se vede, Jurnalul are cea mai mare echipa de profil: nu mai putin de 13 jurnalisti si o formatie pop semneaza in pagina de Cultura si Mass-media.
n Ziua are o pagina de Cultura cu, de regula, un articol si sapte stiri. Semneaza Monica Andronescu (muzica, cultura, film, teatru, balet, opera), Iulia Popovici (cultura, media, teatru, literatura, muzica), L.I. (n-am reusit identificarea - literatura, stiri), Carmen Gherghei (istoria Ziua), Luana Duschka (stiri, teatru, animatie, arta plastica, literatura).
n In Curentul apare doar vineri o pagina de Cultura, cu un singur articol, dedicat exclusiv Academiei Romane si semnat de Elena Solunca Moise.
n Cronica romana are, in pagina sa de cultura, sase articole si stiri (raportul acestora fiind variabil). Grigore Constantinescu scrie despre muzica, Andreea Serban despre balet, A. Milca despre muzica pop, iar Nicolae Iliescu face o cronica TV.
n Curierul national are o eclectica pagina de "Specializate", in care sunt turnate de-a valma stiri mondene, economice, de afaceri, de showbiz si de cultura.
n Este desigur posibil ca, in afara perioadei monitorizate, in publicatiile mentionate sa apara si alte semnaturi in zona culturala si/sau ca autorii inventariati sa abordeze si alte domenii - ceea ce ar fi deja prea mult...

RAPORTURI

Ministerul si presa

Romania este - poate nu stiati - unul dintre putinele state care are un Minister al Culturii (si Cultelor, in cazul nostru). Altii considera, se vede, ca artistii si oamenii de cultura trebuie sa-si gestioneze singuri soarta, ca actori ai unei economii de piata ce include si creatiile spirituale. Nu-mi propun sa comentez aici aceasta optiune, daca artistii trebuie sau nu sa fie ajutati de catre stat - si in ce fel. Dar daca tot exista un astfel de minister, trebuie sa se ocupe si el de ceva. Si acel ceva ar trebui sa se reflecte in paginile ziarelor.

In perioada monitorizata, nici MCC, nici titularul sau, Adrian Iorgulescu, n-au lipsit din atentia presei. In primul rand datorita insistentei de a recupera de la Fundatia "Ion Voicu" vioara Stradivarius pe care a folosit-o marele violonist, dar dupa disparitia acestuia in 1997 a zacut degeaba - si asta in ciuda faptului ca fiul maestrului, Madalin Voicu, este el insusi muzician. Sau, ma rog, a fost... Abia dupa reintrarea celebrului instrument in posesia statului am aflat din Evenimentul zilei (13 martie) un fapt uimitor: in urma cu opt ani si jumatate (!!), deci la scurt timp dupa moartea lui Ion Voicu, s-a organizat un concurs al carui juriu era prezidat de lordul Yehudi Menuhin, fost elev al lui George Enescu. Concursul era menit sa atribuie vioara unui alt valoros interpret. Castigatorul, calduros felicitat de maestru, a fost Gabriel Croitoru, dar Madalin Voicu a declarat ca... nu are instrumentul asupra sa si ca urmeaza sa il aduca ulterior. Ceea ce nu s-a intamplat. Nici atunci, nici mai tarziu. Si-au trecut anii...
OK, acum Iorgulescu s-a tinut tare si a obtinut in sfarsit vioara. Dupa care insa a anuntat ca aceasta va fi atribuita... in urma unui alt concurs, intrucat Croitoru, intre timp, a depasit 40 de ani. Pai, cred si eu, daca a asteptat atata! Drept care o luam de la capat. Si mai vorbim peste opt ani?
Dincolo de acest caz halucinant, MCC s-a mai aflat in atentia presei, la inceputul lui martie 2007, in legatura cu urmatoarele subiecte: "dosarul" bratarilor dacice, Primaria din Campina a castigat o colectie de tablouri ale lui Nicolae Grigorescu, finantarile Consiliului National al Cinematografiei, nebunia pierderii postale a clipurilor de prezentare a Festivalului Enescu, destituirea unui consilier pe probleme de cinematografie, numirea prin concurs a unui nou secretar general adjunct, urmarirea penala declansata impotriva fostului ministru Razvan Theodorescu, restaurarea amanata la nesfarsit a bisericii de lemn din Surdesti, spulberarea imaginii unui alt fost ministru al culturii, Mona Musca, promovarea imaginii Romaniei, retrocedarea Pelesului catre Regele Mihai, protestul initiat de ICR fata de legislatia birocratica din domeniul culturii, hotii de comori de la Sarmizegetusa Regia, atribuirea sediului GDS catre asociatie.
Aceasta simpla insiruire semnaleaza ceva interesant: fie MCC n-a facut nimic relevant pozitiv in aceasta perioada, fie presa e rea-rea si nu scrie decat despre chestii nasoale. Dar asta e alta poveste...

FOCUS

Mai mult europeana decat romaneasca

O analiza a culturii prezente in paginile ziarelor nu poate ocoli, in anul de gratie 2007, capitala europeana Sibiu. Daca nici asta nu e subiect cultural - ce altceva ar putea fi!

In plus, multitudinea manifestarilor programate in orasul de pe Cibin reprezinta o generoasa oferta pentru jurnalisti, care pot astfel evita sa transforme in eveniment cultural un concert de manele sau al enspelea episod dintr-o telenovela. Mai mult, indreptarea atentiei Europei asupra unei urbe romanesti este un bun prilej de a aborda si subiecte conexe, de tipul "cate strazi sunt asfaltate intr-o capitala europeana". In aceste conditii, iata ce rezultate ofera o cautare in arhivele electronice ale gazetelor centrale pentru prima jumatate a lunii martie 2007:
In Adevarul nu am gasit nici un articol despre Sibiu, capitala culturala europeana.
In Gandul au fost sapte articole.
Cotidianul puncteaza cu patru articole.
Romania libera a avut cinci articole (e un cosmar sa cauti in arhiva electronica a ziarului) si a prezentat programul zilei la Sibiu.
Jurnalul national a avut un articol despre capitala europeana.
In Ziua au aparut patru articole.
In Curentul - un articol.
In Cronica romana - trei articole.
Evenimentul zilei pare sa tina trena, cu opt articole in perioada monitorizata.
In Gardianul a fost un articol despre capitala culturala a continentului.
Media: 34 de articole in 10 cotidiene in 14 zile - ceva mai mult de un articol la patru zile intr-o publicatie. Parca e cam putin...
Ancheta realizata de Tudor Calin Zarojanu