PE ALATURI / Parada de terminologie

Autor: Stefanescu Alexandru 11.02.2009

Desi are un titlu interogativ, Romanul, incotro?, studiul masiv, de 400 de pagini, publicat recent de Petre Isachi la Ed. Psyhelp din Bacau, nu cuprinde nici o interogatie.

 
 
 
Este scris intr-un stil emfatic-afirmativ, de la prima pana ultima pagina. Autorul foloseste o terminologie de specialitate pompoasa si rasunatoare in spatiul restrans al conceptiei postmoderne despre roman. Este ca si cum ar canta la fanfara in bucataria unui apartament la bloc. Uneori, citindu-i frazele sententioase, grandilocvente, pline de neologisme reverberante, iti vine sa-ti duci mainile la urechi, ca sa nu asurzesti:
„Conferind creatiei romanesti circularitatea unui act autotelic, demnitatea actului arhetipal, desprins din codul faptelor diurne, istorice, dar si din poezia existentei, Poetul intuieste nasterea poieticii din poetica romanului. "
Aceste formulari de o pretiozitate luxurianta sunt descifrabile, autorul nu se numara printre teoreticienii cu o gandire confuza. Greseala sa consta doar in excesul de cuvinte mari, in desfasurarea unei retorici fastuoase care intimideaza (sau starneste zambete ironice), dar nu convinge. Exista o disproportie intre marea mobilizarea de mijloace lexicale si miza pusa in joc – aducerea la cunostinta cititorilor a unor idei banale. Cui foloseste o asemenea carte este greu de spus. Ea nu conduce la o reevaluare a romanelor din istoria literaturii, la o mai buna intelegere a lor sau la identificarea unor posibile directii de dezvoltare pentru romanul de azi, ci reprezinta doar o parada de terminologie.
Autorul se declara insa intrutotul multumit de studiul sau, dupa cum reiese din prefata pe care a preferat sa si-o scrie el insusi. Culmea este ca aceasta prefata este redactata in acelasi stil solemn-apodictic ca intregul volum.
„Scriitura – afirma Petre Isachi despre propriul sau studiu – postuleaza o holograma spirituala interogativa, care sub visul unitatii pluraliste si al refuzului exclusivismului intretine si gazduieste o negativitate infinita ce-i asigura un prezent pur si o salveaza de riscul dogmatizarii";
 „...ii doresc eventualului meu cititor vointa poetica pentru a recepta acest experiment literar de fictiune critica non-reprezentativa ce tradeaza situarea in non-istorie."
Tare mi-e teama ca acest experiment literar de fictiune critica non-reprezentativa ce tradeaza situarea in non-istorie va ramane non-citit.