Raiffeisen Leasing: Recuperam tot mai multe bunuri de la clienti

Autor: Angela Placinta 22.02.2009

Faptul ca tot mai multe companii si persoane fizice nu isi pot plati ratele pentru bunuri luate in leasing se vede chiar de la intrarea in firmele de leasing.



La sediul central al Raiffeisen Leasing, de exemplu, una dintre cele mai mari companii de pe piata, pe peretele de langa receptie sunt doua panouri pe care se afiseaza anunturi cu masinile sau echipamentele recuperate de la clientii care nu si le mai pot permite si care sunt scoase la vanzare.
In octombrie anul trecut, atunci cand criza incepea sa se simta tot mai mult pe piata locala, existau maximum zece anunturi pe acele panouri, care nu ocupau prea mult spatiu. Acum insa panourile sunt pline cu fotografii de masini sau echipamente scoase la revanzare si nu mai exista loc pentru anunturi noi.
"Inainte faceam cate patru-cinci poze din diferite unghiuri pentru fiecare bun scos la revanzare si le afisam pe panou, acum nu mai avem loc pentru anunturi noi", spune Mihaela Mateescu, directorul general al Raiffeisen Leasing. Situatia nu se intalneste insa doar la Raiffeisen Leasing, ci in toata piata, care se confrunta cu o scadere rapida a finantarilor din cauza prabusirii pietei auto si a celei imobiliare si cu o crestere importanta a recuperarilor de bunuri, in special masini.
"Recuperarile de bunuri au inceput sa ia amploare in noiembrie, dar nicio firma de leasing nu isi doreste acest lucru, pentru ca noi suntem finantatori, nu dealeri auto. In general, nu se trece din prima la reposedarea bunului, ci mai intai se discuta cu clientul solutii de reesalonare a datoriei", afirma Mateescu (43 de ani). Ea spune ca solutiile si posibilitatea de a reesalona datoria difera de la o companie la alta. "Intr-un fel discutam daca e vorba de exemplu de o companie care are de primit bani din contracte cu statul, pentru ca suntem siguri ca acesti bani vor fi platiti, chiar daca fondurile publice se deblocheaza mai greu. Alta este situatia in cazul companiilor care si-au pierdut toate contractele si nu mai au din ce plati ratele", explica directorul general al Raiffeisen Leasing, companie care lucreaza preponderent cu clienti persoane juridice.
In cazurile in care nu se poate gasi o solutie deoarece clientul intra in insolventa, de exemplu, se ajunge la rezilierea contractului, iar bunul finantat revine in posesia companiei de leasing. Mateescu spune ca este greu de facut o estimare la nivelul intregii piete cu privire la numarul bunurilor reposedate, dar ca acesta variaza intre cateva sute si cateva mii, in conditiile in care in trecut numarul acestor bunuri se ridica la doar cateva zeci pe an.
"Noi avem acum cateva zeci, pana in o suta de bunuri reposedate de la clienti, majoritatea masini. La masini perioada de revanzare poate fi intre trei si patru saptamani si trei sau patru luni, insa la echipamente este mult mai lunga." In conditiile inflatiei de masini de pe piata, adauga ea, si a stocurilor mari ale dealerilor care vand din ce in ce mai putin, revanzarea autoturismelor returnate de clienti nu merge foarte usor. In cazul returnarii unui bun clientul pierde avansul si ratele platite pana in acel moment. "Pana acum am revandut in pierdere doar 15-20% din bunurile reposedate de la clienti. Aceste revanzari reprezinta o oportunitate de afaceri pentru firme mici, care vor sa cumpere masini second-hand, pentru ca firmele de leasing nu cauta sa obtina profit, ci sa-si recupereze creantele."
Raiffeisen s-a concentrat pe finantarea de masini de valoare medie, iar valoarea celor mai scumpe autoturisme recuperate nu depaseste 70.000 de euro. Este vorba despre un Land Rover din 2007 de 61.000 de euro plus TVA si de un Lexus de 69.000 de euro plus TVA.
Daca pe segmentul auto si cel de echipamente s-au inmultit recuperarile, Raiffeisen n-a inregistrat pana acum niciun astfel de caz pe real estate. "In imobiliare nu e ca in auto, ai luat masina si ai vandut-o. Aici apar evaluarile si multe alte lucruri si nu se pune neaparat problema vanzarii. Dar aici nu vad motive reale de ingrijorare, defaulturile vor tinde spre zero", a precizat Mateescu.