Bancherii se uita atent la cresterea problemelor de rambursare ale companiilor

Sergiu Oprescu, vicepresedinte al Asociatiei Romane a Bancilor, spune ca ar trebui evitata intrarea voluntara in insolventa pentru datorii modice a companiilor cu credite importante contractate la banci, in conditiile in care, pe fondul reglementarilor privind adecvarea capitalului, o astfel de practica ajunge sa afecteze capacitatea bancilor de a oferi credite.

Cererea de intrare in insolventa poate fi formulata de un creditor atunci cand o companie inregistreaza o intarziere mai mare de trei luni la plata unei datorii de cel putin 10.000 de lei. In cadrul procedurii de insolventa este numit un administrator al companiei, care trebuie sa vina cu un plan de restructurare a activitatilor. De asemenea, trebuie agreat cu creditorii un plan de rambursare a datoriilor restante, in timp ce obligatiile curente de plata trebuie respectate.

Teoretic, situatia de insolventa apare atunci cand o companie are datorii scadente pe termen scurt mai mari decat lichiditatile de care dispune.

"Daca o companie intra voluntar in insolventa, creditul pe care l-a contractat este trecut automat in categoria pierdere si trebuie provizionat integral, iar impactul asupra capitalului este de 100% din valoare. Prin indicatorul de adecvare a capitalului, un astfel de credit iti afecteaza o anvelopa de credite de 12 ori mai mare, pe care nu le mai poti acorda", spune Sergiu Oprescu. Practic, daca o companie care are contractat de la o banca un credit de 10 milioane de euro intra in insolventa, capacitatea bancii de a acorda credite, la aceeasi valoare a capitalurilor proprii, va cobori cu 120 de milioane de euro.

Reglementarile BNR impun bancilor sa mentina un nivel minim al indicatorului de solvabilitate (calculat ca raport intre capitalurile proprii si activele ponderate cu riscul de nerambursare) de 8%. In aceste conditii, pentru fiecare euro in capitalurile proprii, banca poate acorda credite de 10-12 euro. Riscul de nerambursare este calculat in functie de mai multi parametri. In cazul in care debitorul intra in insolventa, creditul pe care l-a contractat este ponderat cu risc de nerambursare de 100%, astfel ca trebuie sa fie acoperit integral prin capital.

Presedintele Traian Basescu a subliniat recent, dupa o intalnire cu bancherii, ca exista clienti care au tendinta sa utilizeze criza ca un pretext pentru a nu-si mai rambursa creditele contractate. Atunci, presedintele a aratat ca statul va analiza posibilitatea adoptarii unor masuri care sa-i constranga sa pastreze disciplina financiara. Astfel de masuri nu au fost insa anuntate pana acum.

"Ar trebui sa evitam transformarea intrarii voluntare in insolventa a companiilor pentru datorii de cateva mii de euro intr-o practica de piata generalizata. Daca antreprenorul isi poate restructura afacerile astfel incat sa supravietuiasca, banca are primul interes sa il ajute", mai spune Oprescu, care detine de asemenea functia de presedinte executiv al Alpha Bank. 

Rasvan Radu, presedintele executiv al UniCredit Tiriac Bank, spune de asemenea ca bancile au interesul sa-i ajute pe antreprenorii care demonstreaza ca pot supravietui acestei perioade turbulente.

"Multi manageri vor trebui sa faca dovada ca pot sa-si reorienteze firma in functie de evolutia pietei. In functie de aceasta capacitate vine si sprijinul nostru. Trebuie sa vina cu un business plan credibil", spune Radu. El noteaza ca primele luni ale anului au fost bune, inclusiv din punctul de vedere al profitabilitatii, probabil si datorita unei inertii a afacerilor.

Pe de alta parte, el remarca de asemenea deteriorarea continua a portofoliului de credite.

Sergiu Oprescu subliniaza ca deteriorarea calitatii portofoliilor de credite erodeaza capitalurile bancilor, reducandu-le astfel capacitatea de a acorda credite, chiar intr-un moment in care relansarea creditarii este considerata esentiala. Din acest punct de vedere, Oprescu considera ca decizia de desfiintare a corpului de executori bancari nu este oportuna.

"Desfiintarea corpului de executori bancari va duce la cresterea costurilor cu recuperarea creantelor. In plus, nu putem sa ne asiguram ca executorii judecatoresti sunt dimensionati la nivelul cerintei pietei", considera Oprescu.

Rasvan Radu considera de asemenea ca ar trebui modificate reglementarile astfel incat cerintele de provizionare sa nu mai afecteze atat de puternic capitalurile bancilor. Bancile incep sa se orienteze spre finantarile care presupun asumarea unor riscuri cat mai mici, in conditiile in care niciun sector de activitati nu mai poate fi considerat invulnerabil, spune si Laszlo Diosi, seful OTP Bank.

"Sunt lichiditati importante in piata. Problema este riscul. Segmente de activitate considerate pana acum cu risc mai redus ar putea sa se dovedeasca mai riscante", spune Laszlo Diosi, seful OTP Bank.

El spune ca bancile incearca sa se orienteze spre acordarea de finantari in colaborare cu institutii financiare internationale, precum Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, ori pe cofinantarea fondurilor europene, domenii unde riscul asumat este mai mic.

Diosi spune ca in primele doua luni OTP a avut o evolutie buna din punctul de vedere al cash-flow-ului, dar considera ca dupa sfarsitul primului trimestru ar putea sa apara o deteriorare semnificativa a portofoliilor de credite, pe masura ce companiile sunt lovite de problemele din economie.