Bancile si clientii lor, fata in fata pe frontul de lupta al cresterii costurilor

Bancile au intrat in ultimele luni in tirul acuzatiilor clientilor, atat persoane fizice cat si companii, ca urmare a majorarii dobanzilor la credite. La acestea se adauga insa nemultumiri mai vechi legate de comisioanele bancare despre care clientii spun ca sunt abuzive si ca nu exista pe pietele occidentale. Pe adresa ZF au sosit in ultimele luni mesaje ale clientilor nemultumiti care indica cresteri ale ratelor cu 20-30% si comisioane incorecte. Au fost si oameni de afaceri, precum Dan Sucu, proprietarul Mobexpert, care au acuzat bancile ca fac profituri masive pe piata romaneasca din dobanzi neadecvate si nefundamentate.

Pe de alta parte, bancile explica costurile in crestere pentru clienti prin faptul ca ele la randul lor au costuri in crestere, sustinand ca nu transfera in totalitate cresterea costurilor asupra clientilor. La creditele in lei, indicatorul de referinta (ROBOR) a atins valori foarte ridicate in toamna, iar la creditele in euro, chiar daca indicatorul de referinta (EURIBOR) a scazut, s-a majorat semnificativ prima de risc a Romaniei, care a condus in final la scumpirea creditelor in valuta. In plus, cei care aveau credite in valuta si salarii in lei au fost afectati drastic de deprecierea monedei nationale.

La fiecare suta de euro, clientii bancilor (care castiga lei si au rate in euro) platesc acum mai mult cu 15 euro fata de de cat plateau in toamna, ca efect al deprecierii monedei nationale. Daca se adauga inca o suta de euro majorare din partea bancii, clientii suporta suplimentar 175 de euro la o rata de 500 de euro.

 

Un cititor a scris Ziarului Financiar ca perceperea unui comision valutar la creditele in euro de catre Raiffeisen, transformat ulterior in dobanda, nu se justifica si ca banca nu are explicatii coerente pentru acesta. "Raiffeisen spune ca acei clienti care contracteaza credite in alta moneda decat cea nationala sunt susceptibili a fi afectati de eventualele deprecieri ale monedei nationale si comporta un risc suplimentar de neplata, acest comision avand rolul de a acoperi pierderile. Adica luam de la fraierii care sunt buni platnici. Ca pe un fel de asigurare de neplata, luata in avans de la toti, pentru ca sunt susceptibili. Din aprilie 2007, au ascuns acest comision in dobanda, ca sa nu mai intrebe fraierii ce este acest comision", scrie Cornel Gornescu.

 

RASPUNS: In general, toate bancile iau in considerare riscul valutar in politica de creditare, si ca orice risc, acesta este taxat suplimentar, explica Raiffeisen. "Costul acestui risc a fost inclus in dobanda, marja bancii fiind mai mare pentru creditele in euro fata de creditele in lei, avand in vedere riscul mai mare de nerambursare comparativ cu creditele in lei. Evolutia din ultima perioada reflecta din pacate materializarea acestui risc, cu impact in cresterea dificultatilor de plata a creditelor in euro", a explicat Mitica Tararache, director in cadrul diviziei de retail a Raiffeisen.

 

Cititorii sesizeaza ceea ce li se pare nedrept, si desi sunt cazuri particulare, ele indica de multe ori sentimentul pe care il au in relatia cu bancile.

"Buna ziua, sunt din Constanta, sunt speriata si agitata, ca si alti romani care au facut credite la banca. Voi incerca sa fiu scurta cu povestea mea. La sfarsitul lunii august 2008 am facut un credit de nevoi personale cu ipoteca in valoare de 70.000 de euro pe 15 ani la Banca Romaneasc~. (...) Pe data de 27.02.2009 am fost sa-mi platesc rata de 629 de euro si mi s-a spus ca de luna viitoare voi avea mai mult de plata cu 180 de euro. Bineinteles ca am incercat sa explic ca in acest fel eu nu-mi voi mai putea plati ratele. Cum se poate asa ceva? Au spus ca atunci cand iei un credit 'iti asumi riscurile' si ca avem un contract semnat cu care ei sunt 'acoperiti'. Ce sa fac?", ne scrie Geo Claudia.

 

RASPUNS: "Majorarea ratelor lunare are loc in anumite cazuri pe fondul trecerii de la dobanda fixa, valabila pe o anumita perioada de timp, la dobanda variabila, modificari operate conform clauzelor contractuale agreate intre client si banca. Diferenta dintre dobanda fixa si cea variabila este influentata si mai mult de cresterea costurilor de finantare care includ indicii de referinta, rezervele minime obligatorii si riscul de tara", spun reprezentantii bancii.

Reprezentantii bancii mai spun ca desi costul de finantare a crescut considerabil in ultima perioada pe fondul cresterii riscului de tara, banca nu a transferat integral aceste majorari asupra clientilor.

 

Adrian Parfene din Iasi are un credit in euro la Volksbank, cu dobanda fixa, la care trebuia sa plateasca lunar, incepand din 2009, potrivit graficului initial de rambursare, o rata lunara de 449 de euro, dar banca nu s-a tinut de promisiune: noua rata este de 531 de euro. Volksbank a decis mentinerea unui comision de rezerva minima obligatorie, care initial era "promis" doar pentru patru luni, pana la inceputul lui 2009. "Singurul raspuns este ca absolut toate bancile fac tot posibilul sa atraga clientii prin dobanzi avantajoase la semnarea creditului, dobanzi care se metamorfozeaza la scurt timp dupa inceperea rambursarii. Si cei care ar trebui sa vegheze asupra bancilor (BNR, ANPC) nu fac nimic", spune Adrian Parfene.

Mihalache Dana Gabriela din Timisoara a trimis pe adresa Ziarului Financiar o instiintare de la Volksbank privind aceeasi problema: "Prelungirea perioadei de percepere a unuia din comisioanele contractuale".

 

RASPUNS: N-a raspuns.

 

Un client al Piraeus Bank din Timisoara a scris pe adresa ZF: "Ma numesc Dumici Daniel, sunt din Timisoara si va scriu pentru a va anunta ca prietena mea, Lorinez Melinda, are un credit in lei la Piraeus Bank si s-a marit de doua ori progresiv rata de la 280 la 345 de lei, dar nici vorba sa primeasca vreo instiintare".

RASPUNS: Piraeus Bank este una din putinele banci la care ratele la credite nu au crescut, sustin reprezentantii bancii, decat pentru creditul "Happy End", care reprezinta doar 7,6% din portofoliul imprumuturilor de nevoi personale acordate de banca.

Clientii ar putea avea rate mai mari la creditele contractate in euro sau franci elvetieni doar din cauza deprecierii cursului de schimb, afirma reprezentantii bancii. Cursul leu/euro s-a depreciat din octombrie pana in prezent cu 17%.

La creditele in lei, Piraeus a mentinut in octombrie dobanzile raportate la o valoare a indicelui ROBOR de 15,97%, in conditiile in care cotatia oficiala depasise 40% pe fondul crizei de lichiditate care s-a manifestat atunci pe piata interbancara.

 

Gabriel Acatrinei, client al RBS Bank, scrie ca nu intelege "de ce le este permis bancilor sa introduca tot felul de articole in contracte, articole care sunt tot timpul numai in favoarea lor.

"In cazul meu, exista un articol 4.1 unde se vorbeste de variatia dobanzii in functie de EURIBOR, dar si un articol 4.3 care se refera la piata monetara/financiara, care poate varia si poate influenta de asemenea rata dobanzii.

Acum eu am intrebat de ce in urma scaderii indicelui Euribor, rata dobanzii la creditul meu nu a scazut, iar ei s-au prevalat de articolul 4.3 si au raspuns, asa cum puteti vedea si in scrisoarea lor, de faptul ca piata monetara a crescut, dar nu m-au lamurit care indice poate arata ca aceasta piata a crescut, ca eu muritor de rand sa stiu la ce sa ma raportez: cat era piata cand am luat eu credit si cat e piata acum.

E simplu pentru un functionar de banca sa spuna ca e criza si asta e motivul, dar sa justifice cu indici nu se poate. Mai nou, joi m-am deplasat la sediul bancii unde am solicitat formula de calcul a ratei dobanzii si, spre stupoarea mea, am primit un raspuns sec: 'Este confidentiala formula, nu o putem divulga'. Ce parere aveti despre astfel de raspunsuri din partea bancii?

As dori ca acest Guvernator al Bancii Nationale sa puna ordine in creditele din Romania la fel cum sunt si cele din Occident. Sa impuna bancilor transparenta si bun-simt, ca au nevoie de asa ceva. Stiu doar sa bage mana cat mai adanc in buzunarele celor buni platnici pentru toate erorile pe care le fac ei.

Nu inteleg. Platim comisioane de risc la credite si apoi riscul este tot de noi suportat", a scris Gabriel Acatrinei pe adresa ZF.

RASPUNS: Costul creditului in valuta pentru Romania a crescut foarte mult incepand cu octombrie 2008 ca urmare a inrautatirii ratingului de tara, care se reflecta direct asupra componentelor pe care le plateste clientul alaturi de EURIBOR in momentul rambursarii creditului, explica reprezentantii RBS Bank.

"Este adevarat ca EURIBOR a avut un trend descendent, insa pe de alta parte riscul de tara, care se regaseste in cotatia CDS (Credit Default Swap), a avut un ritm de crestere mult mai rapid si cu o traiectorie mult mai abrupta decat ritmul de scadere al EURIBOR. Media CDS in luna februarie 2008 a fost de 1,7% in timp ce in octombrie 2008, ca urmare a scaderii ratingului de tara de catre Standard & Poor's, valoarea mediei CDS a inceput sa creasca, aproape peste noapte (media octombrie - 4,9%, cu varfuri de 7% in urma anuntului), ajungand la o medie a lunii martie 2009 de 6,7%. Rezulta o crestere a CDS-ului de 5 puncte procentuale.

Comparand in aceeasi perioada valorile EURIBOR la 12 luni - 4,34%, in februarie 2008 si 1,9% in martie 2009, se poate observa o scadere a valorii cu doar 2,44 puncte procentuale (fata de cresterea de 5 puncte a CDS-ului)", explica reprezentantii bancii.