Autoritatile spun ca acordul cu FMI vizeaza limitarea efectelor negative ale crizei
„Suntem in linie dreapta in privinta realizarii acordului de imprumut cu FMI si Comisia Europeana (...) Obiectivul nostru fundamental este sa mentinem locurile de munca ale romanilor, sa relansam economia si creditarea economiei si, evident, indirect pe aceasta cale, sa putem asigura plata salariilor si pensiilor in Romania", a declarat Boc.
„Cu sau fara acordul cu FMI, cu sau fara intelegerea cu CE, aceste legi sunt absolut necesare Romaniei din punct de vedere structural pentru ca lucrurile sa mearga in directia buna si sa eliminam din sistemul de salarizare a bugetarilor privilegiile care exista, discrepantele majore si instalarea principiului echitatii si dreptatii, in primul rand, a salarizarii personalului bugetar", a subliniat primul-ministru Emil Boc, reafirmand angajamentul Guvernului de a continua reformele structurale necesare.
La randul sau, ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, a precizat ca intreprinderile cu capital majoritar de stat si cele in care statul este actionar unic vor fi supuse unei proceduri de monitorizare al carei scop este imbunatatirea performantelor, care se va regasi in ultima instanta in reducerea arieratelor si cresterea profitabilitatii.
In cazul acestor companii si in cazul in care inregistreaza profit, majorarea salariilor trebuie facuta in stransa legatura cu cresterea productivitatii muncii. El a amintit, la finalul sedintei de joi a Guvernului, ca aceste proceduri sunt prevazute in acordul de imprumut convenit de autoritatile romane cu Fondul Monetar International.
„Una dintre conditiile agreate cu FMI este ca majorarea salariilor pentru companiile de stat care vor inregistra profit sa fie facuta in stransa legatura cu cresterea productivitatii muncii. Intreprinderile cu capital majoritar de stat sau la care statul este unic actionar vor fi supuse unei proceduri de monitorizare al carei scop este imbunatatirea performantelor, care trebuie sa se regaseasca in ultima instanta in reducerea arieratelor intre companii, reducerea arieratelor in economie si cresterea profitabilitatii", a spus Pogea.
Ministrul a amintit ca legea salarizarii unitare in sectorul public nu va fi aplicata si la nivelul intreprinderilor cu capital de stat, deoarece angajatii acestora au contract individual de munca si nu sunt considerati ca fiind bugetari.
Principalele prevederi ale acordului cu FMI
- Fixarea unor criterii de performanta trimestriale pentru deficitul bugetar, stabilit pentru acest an la 24,36 mld. lei.
- Tintele de deficit bugetar pentru jumatatea anului si primele noua luni convenite initial au fost modificate usor, de la nivelul de 12,13 mld. lei la 14,5 mld. lei si, respectiv, de la 17,63 mld. lei la 18,6 miliarde de lei.
- Ministerul Finantelor va furniza lunar date pentru evaluarea situatiei bugetare.
- Fixarea unei tinte indicative pentru rata inflatiei, cu intervale de variatie de plus/minus un punct procentual, respectiv de 6,4% pentru iunie, 5,7% pentru septembrie, de 4,5% pentru 2009 si de 2,5% pentru 2010.
- In cazul in care inflatia anuala depaseste intervalele mentionate, BNR va discuta cu expertii FMI pentru evaluare.
- BNR trebuie sa determine necesarul de capital suplimentar pentru bancile comerciale, pe baza testelor de stres, astfel incat sa se asigure ca rata de solvabilitate a fiecarei institutii va fi mentinuta peste 10%, nivel cu doua puncte procentuale peste limita minima legala in vigoare, de 8%.
- Testele de stres vor fi aplicate tuturor bancilor care au o cota de piata pe active de peste 1%, precum si institutiilor de credit mai mici.
- Banca centrala va lua in calcul pentru testele de stres doua scenarii, respectiv cadrul macroeconomic avut in vedere in acordul cu FMI, dar si o varianta mult mai pesimista. BNR va utiliza propriul model macroeconomic pentru determinarea evolutiei celorlalti indicatori macroeconomici principali.
- Analiza rezultatelor testelor de stres si evaluarea nevoilor de capital vor fi realizate in consultare cu expertii FMI.
- Rezervele internationale nete ale BNR pot sa scada in acest an cu maximum 9 mld. euro, fata de nivelul de 25,53 mld. euro calculat pentru finele lui 2008, respectiv cu cel mult 7,6 mld. euro pana la jumatatea anului si cu 8,72 mld. euro pana in luna septembrie. Pentru 2010, limita maxima acceptata pentru scaderea rezervelor este de 500 mil. euro.
- BNR va avea dreptul sa stabileasca, fara sa mai astepte decizia instantelor judecatoresti privind insolventa, cand o institutie de credit nu mai poate rambursa un depozit si plata acestuia intra in competenta Fondului de Garantare, dupa modificarea legislatiei.
- Reducerea termenului de incepere a rambursarii sumelor din depozite de la 3 luni, cu posibilitatea prelungirii la 9 luni, potrivit reglementarilor actuale, la 21 de zile de la decizia BNR privind imposibilitatea returnarii banilor de catre institutia de credit.
- Implicarea mai mare a BNR in initierea procedurilor de insolventa si lichidare, chiar voluntara, la banci.
- Schimbarea legislatiei pentru a se asigura ca depozitele in limita sumei garantate vor avea un rang special de prioritate in cazul insolventei, iar Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare se va putea subroga acestor drepturi.