Cum au ajuns intreprinzatorii romani sa fie mai capitalisti decat americanii

In timp ce Dan Sucu, proprietarul celui mai mare grup de firme din industria mobilei, spune ca pentru el "ajutorul de stat este in afara ideii de business", un alt lider de piata, de data aceasta din industria carnii, afirma ca nu ia in considerare astfel de solutii de finantare a businessului.

"Noi nu am cerut si nici nu vrem sa cerem ajutor de la stat. Noi ne ajutam singuri. In mod sigur, ajutorul de la stat vine impreuna cu niste conditii care ne-ar ingreuna modul de lucru. Noi o consideram o ultima varianta", a declarat Radu Timis, presedintele si actionarul majoritar al grupului CrisTim, unul dintre cei mai mari jucatori din industria preparatelor din carne, care anul trecut a inregistrat afaceri de peste 95 de milioane de euro numai din divizia de mezeluri.

Cei doi antreprenori romani raspund astfel indirect intrebarii lansate ieri de Viorel Micula, actionarul uneia dintre cele mai mari companii private din Romania, European Drinks, intr-un articol publicat in ZF.

Micula, care detine impreuna cu fratele sau un grup de firme cu afaceri de aproape un miliard de euro si 8.000 de angajati, se intreba de ce nu a auzit pana acum de o companie cu capital romanesc care sa fi primit ajutoare din partea statului roman de sute de milioane de euro, asa cum s-a intamplat cu Ford? "Pentru ca cei de la Ford s-au luptat pentru asta, iar investitorii romani trebuie sa faca la fel", spunea Micula.

 

Marii antreprenori romani chestionati de ZF pe aceeasi tema sunt insa categorici in refuzul lor de a solicita "orice" din partea statului roman, mai ales ca ajutoarele de stat au fost asociate in Romania cu coruptia.

"Oamenii de afaceri romani nu mai vor sa aiba vreo legatura cu situatii in care isi complica viata, fiind atrasi in jocuri politice. Acesta e primul motiv pentru care un antreprenor roman refuza sa ceara ajutoare de stat", explica Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).

Pogonaru mai considera si ca mediul de business romanesc nu are un ambasador care sa intre mai usor la guvern, iar in cazul in care ar exista aceasta intrare, ea ar fi pusa intr-un context politic, in functie de cei care se succed la putere.

Acestea sunt, in opinia lui Pogonaru, principalele motive pentru care omul de afaceri roman prefera banii privati in detrimentul oricarei asocieri cu statul. De altfel, pe lista companiilor care au solicitat ajutoare de stat se regasesc in cea mai mare parte investitori privati cu actionariat strain sau companii detinute de stat. "Dincolo de regulile carora se supun ajutoarele de stat, acest dezechilibru afecteaza libera competitie", sustine Pogonaru.

 

Bugetul alocat pentru schemele de ajutor de stat se ridica la 1,57 miliarde de euro pana in 2012-2013, din care un miliard de euro se refera la investitiile medii (intre 30 si 100 mil. euro, care creeaza 300 de locuri de munca", iar 575 mil. euro sunt pentru investitiile mari (de peste 100 mil. euro), potrivit datelor furnizate ZF de catre THI Audit Romania, divizia de consultanta financiara si de taxe a cabinetului de avocatura Nšrr Stiefenhofer Lutz.

Pentru investitiile intre 30 si 100 de milioane de euro, nivelul maxim de care poate beneficia o companie este de 22,5 mil. euro pentru regiunea Bucuresti-Ilfov si 28 mil. euro pentru restul regiunilor.

De acest buget de 1,5 mld. euro ar putea beneficia 90 de companii, cu exceptia celor din domenii precum agricultura, fabricarea bauturilor, prelucrarea lemnului, transport si depozitare.

Buget mai mic de sase ori fata de 2008

In ciuda contextului economic extrem de dificil din acest an, bugetul pentru 2009 este insa net inferior celui de anul trecut. Astfel, pentru investitii medii, bugetul pentru schemele de ajutor de stat este de numai 35 mil. euro in acest an fata de 200 mil. euro in 2008, iar cel pentru investitii mari se ridica la doar 9 milioane de euro, fata de 115 mil. euro anul precedent.

Antreprenorii se tem insa numai la auzul cuvintelor ajutor de stat. Pentru ei, ajutorul reprezinta ultima scapare atunci cand nu se mai poate face nimic altceva pentru a redresa rezultatele companiei si nici pe departe un sprijin financiar care ar putea ajuta dezvoltarea companiei.

"Nu am apelat si sper sa nu fim pusi in situatia de a apela la un ajutor de stat. Faptul ca cei de la Dacia au apelat la un ajutor de stat se explica si prin faptul ca este o companie cu un numar mare de angajati si lipsa de fonduri poate genera o problema sociala, dar s-ar putea sa fie si alte ratiuni", a declarat Raul Ciurtin, presedintele si actionarul producatorului de lactate Albalact.

 In plus, el spune ca un motiv pentru care producatorii din industria alimentara nu apeleaza la ajutorul de stat este faptul ca acestia au posibilitatea de a accesa fondurile Sapard sau cele structurale.

 "Noi am apelat la fonduri Sapard. Sunt specifice sectorului si mai usor de folosit. Acestea nu pot fi accesate de companiile din domeniul metalurgic, al industriei auto sau otelului si ajutorul de stat vine ca o alternativa pentru fondurile Sapard sau structurale", spune actionarul Albalact.

Pe de alta parte, sunt si oameni de afaceri care spun ca antreprenorii locali apeleaza deja la ajutoare de stat si ca mai mult de atat nu pot obtine.

"Fiecare antreprenor si-a obtinut maximul de ajutor de stat pe care il putea obtine. Noi ajutoare pot fi obtinute de obicei la schimbari de conducere in administratia centrala, si atunci se doreste mai mult conservarea celor deja primite, nu cresterea lor", a spus Erghin Hagi Calil, unul dintre actionarii retelei de clinici Romar. In industria serviciilor medicale private, reprezentantul Romar spune ca nu se potrivesc astfel de ajutoare de stat, pentru ca acestea ar fi directionate catre investitii neperformante. "Ajutorul de stat este ca un bumerang".

 

Compania americana Procter & Gamble a depus anul trecut documentatia pentru obtinerea unui ajutor de stat pentru investitia de 100 mil. dolari in constructia unei fabrici la Urlati (judetul Prahova), pe schema ajutoarelor de stat pentru investitii mari. Ministerul Economiei a dat un raspuns negativ acestei solicitari, iar in prezent reprezentantii companiei pregatesc documentatia pentru accesarea unor fonduri structurale pentru training si proiecte de mediu. 

"Problemele pe care le-am intampinat in colaborarea cu autoritatile romane pentru solicitarea unui ajutor de stat au fost legate de lipsa de experienta a autoritatilor in acest domeniu si de lipsa de transparenta in definirea normelor de aplicare", a declarat Ramona Brad, external relations group leader in cadrul P&G Romania.

Problema lipsei de transparenta in domeniul ajutoarelor de stat este mentionata si in Cartea Alba a Consiliului Investitorilor Straini.

"S-a remarcat o instabilitate semnificativa in ceea ce priveste legislatia fiscala, de exemplu, referitor la TVA, precum si lipsa transparentei in ceea ce priveste schemele de ajutor de stat. Intarzierile referitoare la stabilirea unui cadru legislativ pentru alocarea fondurilor UE au avut un impact negativ semnificativ asupra ISD, deoarece investitorii nu au putut sa beneficieze de multe dintre oportunitatile de finantare care ar fi trebuit sa fie disponibile".