Georgiana Andrei: "Nu caut relaxarea"

Pentru a avea succes cred ca trebuie sa te implici 110%. La inceput petreceam cel putin o zi din weekend la birou insa in ultimii ani am pus mai mult accent pe ideea de „o viata mai buna". O viata mai buna, adica mai mult timp dedicat familiei, mai mult sport, dar si mai multa eficienta in munca de zi cu zi. In general exista o diferenta intre programul actual si programul ideal.

Acum ajung la birou la ora 08.30 si plec dupa ora 20.00. Seara incerc sa ma vad cu prietenii, iar pe la miezul noptii cad rupta de oboseala. In programul ideal ar mai fi loc si pentru tenis, mers la sala, filme si, din cand in cand, chiar si un pui de somn la pranz. In weekend ma intalnesc cu prietenii, o plimb pe Tesa, catelusa mea nebuna, merg la mama, mai merg la cate un film si, destul de rar, seara merg in cate un club. Din pacate rar pentru ca nu imi place fumul de tigara si la noi in tara se fumeaza aproape peste tot. Incerc sa plec din Bucuresti macar o data pe luna si cand sunt plecata ma plimb, merg prin magazine si caut restaurante japoneze pentru sushi. As manca sushi tot timpul. Uneori incep sa ma gandesc la weekend inca de joi seara, cand merg cu colegii in Interbelic, un bar de cocteiluri din zona Lipscani. Vinerea avem program normal de lucru, dar seara ma destind si incerc sa intru in atmosfera de relaxare. Cred ca elementul comun al tuturor weekend-urilor sunt prietenii cu care imi petrec timpul. Apoi, plimbatul cu Tesa si mersul cu rolele in parc sunt activitati care ma relaxeaza putin. Ma tem insa de plictiseala asa ca nu caut relaxarea prea mult. Imi place karting-ul, sudoku dar si aproape orice implica o competitie. Dar nu imi place sa pierd si de multe ori imi stric seara cand nu castig un concurs. Cum in weekend incerc sa nu lucrez as putea spune ca imi petrec tot timpul pentru mine. Imi place muzica. Imi pare rau ca nu am voce si nu prea pot sa cant. Recent am descoperit doua trupe relativ noi care imi plac foarte mult: Kings of Leon si The Script, iar vara asta sper sa si ajung la concertele lor. N-am fost la multe concerte pana acum, dar imi plac mult spectacolele de genul Mamma Mia sau Grease. Incerc sa merg la cinema macar o data pe saptamana pentru ca imi plac mult filmele. Ultima carte pe care am citit-o a fost „Way of The Peaceful Warrior" de Millman, o carte despre gasirea fericirii si sensului in viata.

Acum citesc „Becoming a Manager", o carte din care invat multe lucruri pe care le pot aplica in viata de zi cu zi. Fara indoiala orasul in care mi-ar placea sa revin la un moment dat este Shanghai. Are un mix incredibil de cladiri noi si vechi in care fiecare edificiu nou are un design cu personalitate si caracter. Intr-o zi am mers mai bine de o jumatate de ora cu taxiul, iar la intoarcerea la hotel am venit pe jos ghidandu-ma doar dupa cladiri. Mergeam 100 de metri si mai zaream cate un zgarie-nori pe care il recunosteam dupa deisgn. In ultimii ani am vizitat multe locuri frumoase si am avut parte si de calatorii cu peripetii. De exemplu, in 2007 am mers la o intalnire cu un client in Liban. Am ajuns in Beirut noaptea la ora 3. Cand am iesit din aeroport am avut un soc: pe strada circulau tancurile. Nimerisem exact dupa un atentat si toata armata era in alerta. Ziua - liniste si putini oameni pe strazi, dar tot nu te simteai ca in excursie, fie ea si de afaceri. Am vrut sa ajungem in centrul orasului, dar am aflat ca accesul era interzis pentru ca avea loc o manifestatie mare cu oameni care erau in greva foamei. A fost o experienta interesanta pe care nu stiu daca as repeta-o, fie ca este vorba despre turism de placere sau de afaceri. Nu fac o diferenta intre viata profesionala si cea personala pentru ca parcursul profesional mi-a adus multi prieteni, un mediu placut in care sa ma desfasor si oameni de la care sa invat. Simt o bucurie la fel de mare atunci cand vin dimineata la birou sau cand ies seara in oras cu prietenii.