Furtuna perfecta

Autor: Ioana Mitu 28.07.2009

In urma cu peste doua secole, Samuel Johnson spunea ca „a te afla pe o nava e ca si cum ai fi la inchisoare, cu posibilitatea de a te ineca". Se pare ca antipatia lui Johnson fata de navigatie nu e impartasita deloc de omul modern, pentru care o barca e adesea sinonima cu libertatea. Si cu un anumit statut social. In ultimii trei ani industria iahtingului in Romania a explodat, lansand „la apa" ultimele modele de ambarcatiuni cu motor si vele, scoli de navigatie, noi cluburi nautice si marine private. Concursurile pe apa s-au dublat, iar magazine ca Decathlon sau Puma au adus pe rafturi ultima moda dedicata sailingului. Si chiar daca valurile financiare din ultimele luni au scufundat cateva ambitii, iar iahtingul in Romania e totusi inca la inceput, barca are toate sansele sa ramana pe linia de plutire.



Previziuni pe valuri 
Anul acesta piata de iahting in intreaga lume a scazut cu 20-30%, amatorii de iahting amanandu-si investitiile pana la calmarea apelor. In Romania insa, unde piata este inca la inceput, criza nu a avut de unde sa-si ia un tribut important; mai mult, jucatorii din piata prevad ca timp de cativa ani va exista o adevarata explozie in domeniu, daca vor fi rezolvate bineinteles si unele probleme de ordin administrativ.
„Cred ca in doi trei ani piata de ambarcatiuni din Romania, estimata la aproximativ 45 de milioane de euro, isi va dubla valoarea. In 2011 va ajunge probabil la 100 de milioane de euro", spune Mihai Marcu, fondatorul companiei NauticLife si presedintele companiei MedLife.
NauticLife a intrat pe piata la sfarsitul anului trecut si deja a vandut anul acesta 21 de ambarcatiuni insumand vanzari de circa 600.000 de euro. NauticLife vinde in Romania ambarcatiuni cu vele si motor, brandurile Beneteau si Saver, printre cele mai scumpe din oferta fiind Beneteau 58 si Beneteau 47 Fly ce costa 500.000 de euro, respectiv 600.000 de euro (plus TVA).
O alta companie importanta pe piata ambarcatiunilor de lux, prezenta de 5 ani pe piata, este si Neptun Yacht ce aduce in Romania, printre altele, branduri ca Azimut, Sessa si Bavaria, cu preturi cuprinse intre 100.000 de euro si 10 milioane - pretul unui Azimut 116. Compania a avut in anii precedenti o crestere a cifrei de afaceri de la 2,5 milioane de euro in 2006-2007 la 3,7 milioane euro in 2007-2008. Sezonul de vanzari pentru acest an a inceput in octombrie 2008 si se va finaliza in octombrie 2009, marcat de Expozitia de la Genova, unul dintre cele mai impor-tante evenimente pentru piata internationala de ambarcatiuni. Neptun Yacht a vandut aproape toate ambarcatiunile achizitionate pe stoc pentru acest sezon, insa se poate vorbi de o scadere cuprinsa intre 20% si 30% a cererii si a vanzarilor totodata.
 Totusi „majoritatea clientilor nostri care au achizitionat o ambarcatiune de dimensiuni mai mici au revenit dupa un an sau chiar mai mult pentru a o inlocui cu o ambarcatiune de dimensiuni mai mari. Asadar, am putea vorbi de o medie a vanzarilor de 200.000 de euro ce a crescut semnificativ in ultimele doua sezoane", spune Mirela Nurciu, director executiv Neptun Yacht.
Si compania Franco’s Marina care distribuie pe piata din Romania branduri ca Ferretti si Pershing ce fac parte din sectorul mega-iahturilor (lungimi cuprinse intre 24 si 40 m, intre 4 si 5 cabine si cate 2 motoare a peste 2000 CP) a inregistrat in ultimii ani triplarea cifrei de afaceri de la un an la altul.
Perioada din an propice vanzarii iahturilor in Romania pentru ambarcatiunile cu dimensiuni de peste 24 m, in mod special, este septembrie-martie, spun reprezentantii companiei. „Astfel de ambarcatiuni de lux necesita personalizare (yacht customization), intervalul de timp alocat productiei fiind de aproximativ 6 luni. Din acest motiv, multi clienti din Romania se orienteaza spre achizitionarea unei ambarcatiuni in urma vizitarii principalelor saloane internationale de la Cannes, Monte Carlo (septembrie), Genova (octombrie) si Düsseldorf (avand loc in luna ianuarie, acesta este ultimul salon in cadrul caruia un potential client isi poate comanda si personaliza un iaht, astfel incat sa il poata lansa la apa in luna iulie)," spun cei de la Franco’s Marina.
In pofida cresterii vanzarilor, reprezentantii Franco’s Marina spun ca exista cativa factori care franeaza totusi dezvoltarea pietei la potentialul maxim si care nu au legatura cu criza.
„De exemplu, in Romania exista o reprezentare slaba in ceea ce priveste infrastructura nautica (porturi turistice, locuri special amenajate pentru service-ul si intretinerea ambarcatiunilor) si un sistem fiscal descurajator (accizele ajung in acest moment la 12% din valoarea ambarcatiunii achizitionate)".
Din cauza acestor factori „suntem inca la 10% din ce inseamna iahting in Europa. In Romania sunt in jur de 10.000 de ambarcatiuni si la noi exista o barca la aproximativ 2.000 de locuitori spre deosebire de tari din Europa unde media este de o barca la 150 de locuitori", spune Bogdan Craiciu, director Set Events, compania ce organizeaza Regata Marii Negre si Boat Show in Bucuresti si Constanta.
 
Parcare pentru iahturi
Pentru a pune bazele unei infrastructuri, Franco’s Marina a contribuit deja la finalizarea marinei din Portul Tomis-Constanta, prin furnizarea de pontoane plutitoare, iar companii precum Black Sea Magic s-au implicat in modernizarea si construirea unor marine noi - de pilda cea din Limanu. Proiectul marinei de la Limanu a fost impartit initial in trei etape, prima fiind incheiata anul acesta printr-o investitie de 400.000 de euro. Au fost deja inaugurate 40 de locuri de acostare pentru ambarcatiuni si s-a deschis un club house pentru proprietarii de barci. Marina de la Limanu va fi finalizata in trei ani de zile printr-o investitie totala de 4 milioane de euro urmand sa fie construite inca 120 de locuri de acostare, locuinte lacustre, un club house plutitor si o piscina. Taxa pentru a ocupa un loc in marina este de 2.500 de euro pe an in sistem all inclusive, membrii avand acces la bar, restaurant si la serviciile disponibile in cadrul portului. Cu toate astea „lista de asteptare pentru a intra in marina depaseste deja numarul locurilor disponibile", spune Cristy Baisan, proprietar Black Sea Magic.
Aceeasi companie s-a ocupat si de executia modernizarii pentru portul Mangalia, in care a fost investita suma de un milion de euro din fonduri europene, devenind „una dintre cele mai moderne marine de pe litoral cu 160 de locuri de acostare dintre care jumatate sunt ocupate", spune Baisan.
Prima marina privata din Romania a fost insa Ana Yacht Club ce apartine omului de afaceri George Copos si a fost amenajata in urma unei investitii de 2 milioane de euro. Capacitatea maxima a marinei este de 80 de ambarcatiuni, dintre care 60 de locuri sunt ocupate. Iar trei dintre cele 60 ii apartin chiar lui George Copos care detine modele dintre cele mai rapide veliere de cursa din Romania. Prima ambarcatiune, un Jeanneau Sun Fast 40, a fost achizitionata in anul 2005 din Franta si a costat 70.000 de euro, a doua, tot un Jeanneau model Sun Odyssey 54, in 2006, tot din Franta si a costat 515.000 de euro iar velierul Archambault 40, conceput special pentru curse, a fost cumparat de omul de afaceri pentru a participa la regatele organizate in tara, in primavara anului trecut si a costat 250.000 de euro. 
In 2008, cifra de afaceri a marinei Ana Yacht a fost de 622.000 de lei, insa in 2009 Copos estimeaza, pe motiv de criza, o scadere de aproximativ 20-30%.
Desi multe dintre companiile care distribuie ambarcatiuni isi anunta implicarea, in viitorul apropiat, in constructia unor noi marine, problema lipsei infrastructurii impiedica proprietarii de barci din Romania sa le „cazeze" in porturile din tara. „Clientii nostri inca decid sa-si pastreze ambarcatiunile intr-una dintre cele 10 marine la standarde europene din Bulgaria sau in marine din alte tari", afirma Mirela Nurciu de la Neptun Yacht. 
Bogdan Craiciu, proprietarul companiei Set Events, si-a tinut de altfel peste iarna ambarcatiunea cumparata anul trecut, un model Atlantis 55 (pret la dealer: 980.000 euro) in Bulgaria datorita costurilor mai reduse. Omul de afaceri spune ca in general proprietarii de barci mari (peste 8- 19 metri) care costa peste 150.000 de euro le duc in Croatia sau Grecia, pana la deschiderea unor noi drumuri (porturi) si dezvoltarea turismului si in Romania.
 
 
Ambarcatiuni pe mare si uscat
In ciuda inconvenientelor de pe piata iahtingului romanesc, Craiciu a fost primul care a organizat in 2006 prima regata-eveniment monden, Regata Marii Negre. „Regatele au loc in Romania de 10 ani de zile, organizate de Yacht Club Regal Roman, doar ca nu au fost aduse la acest nivel de entertainment, exista concursul si atat", spune omul de afaceri.
Craiciu a investit in Regata Marii Negre anul acesta in jur de 35-50.000 de euro din care mai mult de jumatate a costat organizarea partii de entertainment a evenimentului. Concursul in sine costa mai putin, in jur de 10.000 de euro. Anul acesta din cauza crizei Craiciu a investit o suma mai mica de bani ca anul trecut si a avut si mai putini sponsori, insa numarul participantilor a crescut.
Si Bogdan Alexandrescu, fondator al clubului nautic Yacht Club Romania, spune ca „desi vanzarile de ambarcatiuni au scazut anul acesta fata de asteptari, numarul concursurilor pe apa s-a dublat". Unul dintre exemple este primul Campionat de Yachting Offshore al Romaniei organizat de Yacht Club Romania si care cuprinde patru etape - Black Sea International Regatta, Cupa Bricul Mircea, Regatta Bavaria Blue Marine si Regata Romania la sfarsitul careia se va decerna pentru prima data titltul de Campion al Romaniei.
„Situatia economica ne-a afectat la nivel de sponsorizare, dar din punctul de vedere al participantilor numarul a fost aproape dublu fata de anul trecut", continua Alexandrescu, care nu a comentat cu privire la investitiile in organizarea regatei.
Tot compania Set Events condusa de Craiciu a organizat si prima expozitie de barci din Bucuresti, Boat Show.
Anul acesta Craiciu a investit in Boat Show-ul din capitala peste 180.000 de euro, iar in acelasi eveniment, organizat si la Constanta - in jur de 100.000 de euro. Investitia din acest an a fost mai mare pentru ca s-a dorit o promovare mai agresiva, dar veniturile au fost cu 30% mai mici decat anul trecut.
„A fost totusi o expozitie mult mai reusita ca in anii precedenti, au existat companii noi printre expozanti ca de exemplu NauticLife si Ed Boats si a existat o crestere calitativa clara in modelele de ambarcatiuni prezentate si chiar in modul de expunere al companiilor expozante, care au fost mult mai bine pregatite".
Cea mai scumpa ambarcatiune care s-a vandut la Boat Show Bucuresti a fost un exemplar cu motor, in valoare de 300.000 de euro. La Constanta nu s-a vandut nimic in timpul expozitiei, insa au existat potentiali cumparatori pentru un model Azimut 55 care costa 1.200.000 de euro.
 
Haine pentru vreme rea
Odata cu pornirea inspre larg a industriei de iahting, companiile ce aduc produse vestimentare sport au intampinat la randul lor noua pasiune a romanilor pentru sailing. Compania Mexxem care distribuie brandul Puma in Romania a adus pe rafturi in urma cu un an gama Puma Sailing. Dezvoltarea unei game de produse de sailing performance si lifestyle de catre Puma a venit in urma participarii brandului in calitate de partener la cursa Volvo Ocean Race 2008-2009 (barca rosie Puma ocupand locul 2 in finale). Majoritatea produselor din magazinele Puma din Romania sunt produse de lifestyle, iar cele mai cerute sunt bermudele si tricourile. „Piata este inca la inceput si nu ne asteptam la vanzari spectaculoase, clientul trebuie sa se familiarizeze cu acest tip de produs. In plus, consumatorii sunt localizati in sudul tarii, in principal Bucuresti si litoral, in restul tarii nu exista inca apetit pentru astfel de produse", spune Claudia Norocel, buyer Mexxem pentru brandurile Puma, Lacoste si Le coq sportif. Criza nu a afectat vanzarile, colectia Puma Sailing fiind adusa intr-un numar limitat de magazine (Constanta si Bucuresti).
Cel mai scump articol din gama sailing de la Puma, in Romania, este o pereche de pantofi rezistenti la apa Kite M, care a intrat in magazine la pretul de 369,99 lei, dar acum costa 199,99 lei.
Alta companie care aduce in Romania produse vestimentare pentru iahting este Paul&Shark, care a intrat pe piata la sfarsitul anului trecut si care aduce, pe langa produse de lifestyle, si articole profesionale: jachete din materiale Sunshield (rezistent la ultraviolete) sau Typhoon 20000 (impermeabil).
„Am avut in magazin 10 jachete profesionale din material Typhoon, cu preturi cuprinse intre 2.100 lei si 3.500 lei si le-am vandut pe toate", spune Raluca Banciu, director general Alliance International, firma care aduce Paul&Shark in Romania. Produsele sunt adresate de altfel persoanelor peste 35 de ani cu venituri mari, pasionate de acest sport exclusivist.
In ciuda crizei, Paul&Shark asteapta pentru 2009 sa atinga o cifra de afaceri de 500.000 de euro in conditiile in care vanzarile au crescut peste asteptari.
Si Decathlon, brandul francez prezent in Romania de la inceputul anului are in oferta haine si accesorii pentru sailing, iar clientii pentru astfel de produse sunt „cei care practica iahtingul de aproximativ 10 ori pe an cu sau fara barca proprie. Credem ca in Europa piata iahtingului nu a fost afectata atat de mult de criza pentru ca lumea inca are nevoie de aventura, de libertate si de sailing", spune Fabrice Beschu, country manager Decathlon.
 
In clubul pasionatilor de iahting
Anul acesta s-a inaugurat in Romania, alaturi de o noua marina si un nou club de navigatie, NauticClub al carui fondator e Mihai Marcu. Clubul ofera in colaborare cu scoala de navigatie Set Sail si cursuri de navigatie pentru cei ce doresc sa conduca o barca cu acte in regula.  
De la inceputul anului pana in momentul de fata Set Sail a avut 60 de cursanti aplicanti pentru brevetul de skipper, iar targetul scolii este de 150 de cursanti pana la sfarsitul anului.
„In ciuda crizei, numarul de cursanti a ramas constant. Noi oferim un serviciu de nisa care se adreseaza oamenilor pasionati de un sport relativ costisitor. «Elevii» sunt in general manageri de companii pentru care urmarea cursurilor este mai mult o problema de administrare a timpului liber decat o problema financiara", spune Corina Drugan, director Set Sail.
Un curs la scoala Set Sail costa 500 de euro, iar pentru posesorii de brevet de conducator de ambarcatiuni cu motor, care doresc sa urmeze cursul de manevrare a navei cu vele, pretul este de 300 euro. Cei care absolva cursurile scolii devin automat si membri ai clubului NauticClub, insa conditiile generale pentru cei care vor sa devina membri ai clubului sunt de a detine o ambarcatiune sau de a avea planuri de achizitionare a unui iaht.
Clubul cu cea mai mare vechime pe piata este totusi Club Yacht Regal Roman care are 250 de membri, in fiecare an numarul crescand cu 20 -30 de persoane. Ionut Marzac, directorul executiv al Yacht Club Regal Roman, spune despre piata de iahting ca a avut in ultimii ani o crestere semnificativa, atingand pragul de 30%-40% pe an. Au aparut marine noi, targuri de ambarcatiuni, competitii sportive organizate cu sprijinul unor sponsori importanti, dealeri de ambarcatiuni, serviciu de yacht charter sau alte scoli de navigatie pe langa cea a Yacht Clubului Regal Roman.
Scoala de sailing a clubului reprezinta aproape jumatate din cheltuieli.
„Daca doresti sa achizitionezi ambarcatiuni noi, atunci putem vorbi de sume foarte mari, in jur de 100.000 euro/barca sau chiar mai mult. In acest an am investit foarte mult in ambarcatiuni noi pe care le folosim atat la cursurile practice, cat si pentru charter si am investit in aparatura pentru cursurile obligatorii de radiocomunicatii", spune Ionut Marzac.
In 2004, numarul cursantilor din cadrul scolii de navigatie YCRR era de 50, iar acum au ajuns la 150, „insa se simte o scadere a numarului cursantilor, criza fiind cu siguranta o cauza", spune directorul YCRR.
Iar daca bugetul realizat in 2008 de catre club s-a ridicat la aproximativ 150.000 euro, „in 2009 credem ca se va diminua considerabil, iar principalul motiv il reprezinta reducerea bugetelor sponsorilor traditionali", afirma Marzac.
 
Vindem sau inchiriem
Veniturile din industria nautica vin si din croaziere, inchirierea de ambarcatiuni si organizarea de teambuldinguri pe mare, iar majoritatea companiilor care vand ambarcatiuni au adaugat in oferta lor si servicii de chartering.
Tot Ionut Marzac de la YCRR a pus si bazele companiei Yacht Holidays care se ocupa de evenimente corporate si yacht chartering. Compania e pe piata de trei ani si a avut anul trecut o cifra de afaceri de 90.000 de euro, iar pentru 2009 Marzac estimeaza aceleasi venituri. „Anul acesta nu mai putem discuta despre un procent semnificativ provenit din randul companiilor, dar am reusit sa compensam cu pachete turistice de tipul Summer Sailing School (01-30 iunie) pentru care am avut 40 de clienti", spune Marzac. Experienta ce a durat 10 zile a costat 970 euro de persoana, bani in care a fost inclus bilet de avion spre Grecia, masa la restaurant si loc pe barca.
Cel mai scump serviciu al companiei este totusi inchirierea ambarcatiunilor cu motor ce poate ajunge de la 3.000 la 100.000 de euro pentru o saptamana. „Anul acesta am avut insa mai multi clienti, in jur de 10, ce au preferat sa inchirieze veliere, aceasta fiind o optiune mai ieftina (intre 1.500 si 2.500 de euro)", spune Marzac    
La NauticLife clientii pot inchiria o barca cu motor Beneteau Speed sau velierul de competitie Beneteau Life, pentru o zi sau jumatate de zi cu preturi cuprinse intre 300 de euro si 600 de euro. Desi serviciul de inchirieri a fost lansat doar de circa doua luni, au existat deja clienti doritori de o cursa pe mare.
 
Valuri si ceasuri
La sfarsitul sec. XVII si inceputul sec. XVIII, noua era a navigatiei oceanice declanseaza un impuls decisiv in cursa pentru atingerea preciziei maxime in masurarea timpului. Desi determinarea latitudinii prin masurarea unghiului dintre Soare si Steaua Polara este relativ simpla si era cunoscuta civilizatiilor antice, trebuia gasita o metoda pentru mentinerea timpului exact pentru determinarea longitudinii pe mare. Inexactitatea cu doar o secunda a reperului de timp insemna o eroare de 464 m la Ecuator. Desenarea hartilor sau stabilirea traseelor maritime depindea intr-o foarte mare masura de precizia ceasului etalon folosit pe vas. Premii fabuloase au fost oferite de regi si guverne pentru oricine ar produce un instrument foarte precis de masurare a timpului, care poate fi instalat pe un velier si nu este afectat de tangajul sau de ruliul acestuia. John Harrison (1693-1776), Ferdinand Berthoud (1727-1807) si Abraham Louis Breguet (1747-1823) au fost primii care au construit ceasuri de bord pentru veliere.
Acum ca tehnologia a rezolvat problema preciziei, competitiile velierelor si valorile pe care acestea le vehiculeaza au devenit un excelent suport pentru comunicarea orologera. America’s Cup 2007 sau mai recentul Vendée Globe 2009 au demonstrat-o: chiar daca nu pot rivaliza cu sporturi mai faimoase precum fotbalul sau cu Formula 1, aceste regate si curse in largul marii ofera un puternic impact simbolic si mediatic.
Industria orologera a inteles bine acest adevar si manifesta un interes crescut pentru iahtingul de lux. Lumea navigatiei ofera multiple atuuri in materie de comunicatie - imaginea combina performanta si prestigiu. Cu siguranta o conotatie mai elitista decat fotbalul.
In plus este o lume mai putin congestionata decat automobilismul, plina de spatiile albe generoase ale velelor, numai bune pentru logo-urile sponsorilor.
Asistam azi la un val de parteneriate de toate genurile intre orologerie si navigatie. Marci precum Corum, Ulysse Nardin, Rolex, Omega incearca sa accentueze legaturile istorice cu elementul lichid. Alte doua branduri care pun mare accent pe implicarea in domeniul acvatic sunt Seiko si Edox, cu o prezenta tot mai vizibila in ultima perioada.
Cele mai faimoase si mai lucrative parteneriate vizeaza competitiile de gen - alianta dintre o competitie de veliere si un sponsor sau cronometror oficial. Campioana in materie, de la sfarsitul anilor ‘50, Rolex este astazi sponsorul principal pentru aproximativ douazeci de evenimente majore, printre care Rolex Sydney Hobart Yacht Race. Un model bine cunoscut al manufacturii este Yacht-Master. Corum, odata asociat cu Admiral’s Cup, ce si-a numit colectia principala de ceasuri in acest fel, este foarte activa in sprijinirea internationalei Skandia Cowes Week. In Panerai Classic Yachts Challenge se infrunta cele mai frumoase veliere de epoca, iar familia de ceasuri Luminor Marina sta marturie acestei aliante. Marinarilor de apa dulce le-a ramas, de exemplu, Bol d’Or Mirabaud pe lacul Leman, sponsorizat de Girard Perregaux sau recentul rebotezat Grand Prix Corum in rada portului Geneva.
Moda sponsorizarii direct a barcilor a cunoscut un varf in timpul America’s Cup, unde toate marile favorite erau sub semnul unei marci orologere, printre care Audemars Piguet pentru Alinghi. Cu aceasta ocazie Audemars Piguet produce diverse serii limitate sub denumirea Alinghi. Mai multe case orologere au facut un pas in plus prin inscrierea propriilor barci in competitie, precum Parmigiani Fleurier cu multicolorul M2 Team Parmigiani care a prins un loc fruntas in Bol d’Or Mirabaud sau mai noul velier Hublot Big Bang.
Un alt tip de parteneriat dintre marile case orologere si competitiile navale vizeaza sponsorizarea capitanilor, care devin astfel si ambasadori ai marcii. Astfel Parmigiani Fleurier il sustine pe elvetianul Bernard Stamm, pe cand Corum este alaturi de Ben Ainslie, triplu medaliat cu aur la Jocurile Olimpice si de sapte ori ales cel mai bun navigator ISAF (International Sailing Federation).
Sponsorizarea constructorilor de veliere este o practica relativ comuna in prezent. Mai multe marci orologere si-au asociat numele cu constructorii de iahturi cu vele sau cu motor. Richard Mille, care in mod normal are o legatura extrem de stransa cu Formula 1, a facut un pas in sensul asocierii cu Perini Navi, devenind cronometrorul oficial al Perini Navi Cup si lansand cu aceasta ocazie tourbillonul RM015 Marine Perini Navi Cup, cu un design inspirat de clipper-ele italiene. Parmigiani Fleurier s-a aliat cu constructorul italian Pershing, al carui nume l-a dat unei noi linii de cronografe.
Prin urmare, se poate spune fara tagada ca alianta intre orologerie si navigatie a prins vant bun din pupa si ca ambele beneficiaza de un aport consistent de „elitizare".
 
Mihai Ceciu - specialist ceasornicar