MUZEE / 600 de ani in Vama Bran

Autori: Narcis Dorin Ion , Nicoleta Petcu 02.09.2009
La sfarsitul secolului al XIV-lea, odata cu construirea cetatii Bran, vama de la Rucar, care percepea taxele pe seama vistieriei regale maghiare, a fost mutata la Bran, functionand in apropierea cetatii. Drumul Branului reprezenta cea mai importanta artera comerciala a evului mediu dintre Transilvania si Tara Romaneasca. Pe acest drum, aflat in legatura cu marile drumuri comerciale europene, a avut loc si un intens comert de tranzit intre Orient si vestul Europei. La trecerea cu marfurile prin pasul Bran, negustorii plateau o taxa vamala, care se numea tricesima si reprezenta 3,3% din valoarea marfurilor.
La inceputul secolului al XV-lea, cetatea si punctul vamal s-au aflat in posesia domnilor munteni, iar vama care percepea taxele pe seama vistieriei regale maghiare a fost mutata la Brasov, pana in jurul anului 1424. La sfarsitul secolului al XV-lea vama de la Bran a fost arendata orasului Brasov, care era interesat in dezvoltarea comertului cu targurile din tara Romaneasca.
In secolul al XVIII-lea, in conditiile stapanirii austriece asupra Transilvaniei, administratia austriaca a preluat incasarea directa a taxelor vamale. La oficiul vamal din Bran au fost realizate o serie de lucrari de constructie, iar in apropiere a fost infiintat un oficiu de carantina (contumacie), o stavila impotriva epidemiilor de ciuma din sud-estul Europei. Punctul de vama a ramas in aceasta cladire pana in 1836, cand vama a fost mutata in munti, spre sud, in apropierea satului Fundata.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, cladirile Vamii si Castelul Bran au trecut in administrarea Oficiului Silvic al orasului Brasov.
Dupa 1 decembrie 1920, cladirile Vamii au intrat in proprietatea reginei Maria a Romaniei. Cu prilejul lucrarile de restaurare conduse de arhitectul sef al Casei Regale, Karel Liman, constructia a fost marita cu unele anexe si cu un nou nivel. In imobil au fost amenajate camere pentru suita reginei Maria a Romaniei, dar si camere pentru oaspeti, camere pentru personalul administrativ, garaje si grajduri. Regina Maria a Romaniei a lasat prin testament cladirile Vamii fiicei sale, principesa Ileana a Romaniei, arhiducesa de Austria, care a intrat in posesia lor in 1938. In 1944 imobilul a fost amenajat ca locuinta de iarna pentru familia arhiducesei Ileana. Dupa abdicarea regelui Mihai I al Romaniei (1927-1930, 1940-1947), familia arhiducala a fost silita sa plece in exil la inceputul anului 1948, cladirea intrand in proprietatea statului roman.
La 30 decembrie 1959, in cateva sali de la parterul cladirii centrale a fost deschis Muzeul "Vama Medievala", o prima reconstituire muzeala a institutiei vamale medievale de la Bran. Dupa o scurta perioada expozitia a fost inchisa publicului, iar la 24 ianuarie 1987, tot la parterul pavilionului central a fost vernisata expozitia documentar-istorica "Pasul Bran", cu prezentarea relatiilor de comert, transporturi si vama. Datorita unor serioase degradari, in 1998 au inceput lucrarile de restaurare a complexului arhitectural "Vama Medievala Bran".
La 25 februarie 2008 imobilul a fost retrocedat mostenitorilor arhiducesei Ileana de Austria – Dominic Habsburg-Lothringen, Maria-Magdalena Holzhausen si Elisabeth Sandhofer – fiind administrat de statul roman pana in 2013, prin Muzeul National Bran. Dupa receptia lucrarilor de restaurare de la inceputul anului 2009, la parterul cladirii centrale a fost amenajata o expozitie cu valoroase piese de arta decorativa si arta plastica, deschisa spre vizitare la 31 mai 2009.
 
 
Expozitia de ceramica
 
Piesele de ceramica expuse apartin diverselor centre artistice din Persia, China, Olanda, Italia, Spania, Germania, Anglia si Ungaria, cuprinzand o multitudine de stiluri, o varietate de tehnici si un complex cromatic. Unele dintre obiecte decorau interioarele amenajate in castelul Bran de regina Maria a Romaniei in perioada interbelica.
Dintre exponate se remarca platoul din portelan decorat cu cinci dragoni printre flacari si nori, care poarta marca Kangxi. Inscriptia este insa apocrifa, pictata sub smalt in secolul al XIX-lea. Vasele persane cu ornamente geometrice si vegetale pictate cu negru pe un fond albastru-verzui au fost realizate in secolul al XVIII-lea. In cazul celor doua farfurii de Delft se observa influenta Extremului Orient in decoratia faiantei olandeze din secolul al XVIII-lea.
Atelierele germane sunt reprezentate de o statueta din portelan de Meissen, care infatiseaza un cocos, de o fructiera si un platou.
Centrele artistice din Italia produceau o faianta stanifera care era denumita majolica. O cana pictata cu o scena de vanatoare aminteste de piesele renascentiste lucrate la Pesaro, iar fructiera de majolica istoriato este tipica centrului de la Urbino. In spiritul pieselor de la Urbino este realizat si recipientul pentru bauturi in forma de amfora, cu decor vegetal si zoomorf, cu mascaron, heruvimi si reprezentarea zeului Bachus. Vasul de farmacie decorat cu motiv avimorf si frunze de iedera, motiv de inspiratie hispano-maura, a fost lucrat in centrul artistic de la Florenta.
In concordanta cu atmosfera sugerata de reproducerea dupa lucrarea pictorului flamand Jan Josef Horemans cel Batran (1682-1759) – Doamne servind ceaiul – sunt expuse cateva piese de Talavera din serviciul de ceai al reginei Maria, pictate cu motive zoomorfe si vegetale, precum si cateva piese de faianta engleza din secolul al XIX-lea, cu decor imprimat prin transfer.
Mai sunt expuse doua farfurii ungare de faianta cu motive florale (garoafa, zambila, trandafir si ochiul boului), alaturi de o farfurie engleza din secolul al XVIII-lea, pictata cu motive antropomorfe si un blazon.
 
Vitrina I
·        Farfurie, faianta, atelier olandez (Delft), secolul al XVIII-lea.
·        Farfurie, faianta, atelier olandez (Delft), secolul al XVIII-lea.
·        Fotografie, marca de Delft.
·        Platou, portelan, atelier chinezesc, secolul al XIX-lea.
·        Fotografie, marca dinastiei Qing, perioada Kangxi (1661-1722). Marca apocrifa.
·        Bol, ceramica, atelier persan, secolul al XVIII-lea.
·        Ceasca, ceramica, atelier persan, secolul al XVIII-lea.
·        Vas, ceramica, atelier persan, secolul al XVIII-lea.
·        Bol, ceramica, atelier persan, secolul al XVIII-lea.
 
Vitrina a II-a
·        Cocos, statueta din portelan, fabrica germana (Meissen), secolul al XVIII-lea.
 
Vitrina a III-a
·        Fotografie, Salonul mare al reginei Maria de la castelul Bran in perioada interbelica.
·        Farfurie, faianta, manufactura olandeza, secolul al XIX-lea.
·        Vas, ceramica, atelier italian (Florenta), secolul al XVI-lea.
 
Vitrina a IV-a
·        Platou, majolica, atelier italian (Deruta), secolul al XX-lea.
·        Bol, majolica, atelier italian (Deruta), secolul al XIX-lea.
·        Fotografie, Salonul galben al reginei Maria de la castelul Bran in perioada interbelica.
·        Fructiera, majolica, atelier italian (Urbino), secolul al XVI-lea.
·        Cana, majolica, atelier italian (Montelupo), secolul al XVIII-lea.
·        Cana, majolica, atelier italian, secolul al XIX-lea.
 
Vitrina a V-a
·        Vas, faianta, atelier italian, secolul al XVIII-lea.
 
Vitrina a VI-a
·        Marca Amoy & Co, atelier englez.
·        Ceainic, faianta, atelier englez, secolul al XIX-lea.
·        Platou, faianta, atelier englez, secolul al XIX-lea.
·        Farfurie, faianta, atelier englez, secolul al XIX-lea.
·        Ceasca, faianta, atelier spaniol (Talavera), secolul al XIX-lea.
·        Fotografie dupa Jan Josef Horemans cel Batran (1682-1759), Doamne servind ceaiul.
·        Ceasca, faianta, atelier spaniol (Talavera), secolul al XIX-lea.
·        Marca de Talavera, atelier spaniol.
·        Farfurie, faianta, atelier spaniol (Talavera), secolul al XIX-lea.
·        Farfurie, faianta, atelier spaniol (Talavera), secolul al XIX-lea.
·        Farfurie, faianta, atelier spaniol (Talavera), secolul al XIX-lea.
·        Farfurie, faianta, atelier spaniol (Talavera), secolul al XIX-lea.
·        Farfurie, faianta, atelier spaniol (Talavera), secolul al XIX-lea.
 
Vitrina a VII-a
·        Farfurie, faianta, atelier ungar, secolul al XIX-lea.
·        Farfurie, faianta, atelier ungar, secolul al XIX-lea.
·        Farfurie, faianta, atelier englez, secolul al XVIII-lea.
 
Vitrina a VIII-a
·        Platou, faianta, atelier german, sfarsitul secolului al XIX-lea.
·        Vaza, sticla, atelier european, sfarsitul secolului al XIX-lea.
·        Farfurie, faianta, atelier englez, secolul al XIX-lea.
·        Fructiera, faianta, fabrica germana (Meissen), datata 1890.
 
 
Salonul Biedermeier
 
Garnitura de salon, lucrata in secolul al XIX-lea, contopeste elemente in stil Biedermeier cu elemente ale theresianului tarziu (barocul austriac). Mobilierul comod, sobru si elegant prin frumusetea curburilor este realizat din lemn de nuc cu intarsii din lemn de lamai. Arta plastica europeana este reprezentata de cateva picturi din secolul al XIX-lea. Ansamblul este completat de un armoniu Trayser, fabricat la Stuttgart.