Patru scenarii pentru mediul de afaceri: de la „Merge si asa" la „Colaps" si de la „Lumea lui Putin" la „Restabilirea increderii"

In fata crizei, in marea lor majoritate, oamenii de afaceri romani au adoptat doua tipuri de atitudini:"asteapta pana se ridica ceata" sau „joaca totul pe o singura carte". Ambele pot fi catastrofale. Prima, pentru ca schimbarile rapide, determinate de criza, necesita decizii rapide. A doua pentru ca este pur subiectiva, fiind determinata de personalitatea si eventual experienta celui care decide.

In conditiile crizei, gandirea si deciziile de afaceri pentru viitor nu mai trebuie sa fie lineare, axate pe extrapolarea experientei acumulate, ci sa se bazeze pe scenarii alternative.

Pornind de la aceste situatii si de la modelele de „scenario planning" lansate de curand pentru economiile dezvoltate*, am cautat sa initiem si intre membrii AOAR dezbateri pentru identificarea unor scenarii alternative pentru mediul de afaceri romanesc.

Acestea includ insa parerile unui grup restrans si risca sa ramana nerelevante atata timp cat nu reflecta opiniile unor cercuri cat mai largi de oameni de afaceri. Din acest motiv supunem atentiei cititorilor ZF rezultatele preliminare obtinute.

Precizam ca „scenariul real" poate rezulta ca un hibrid al celor patru scenarii de baza, iar scopul acestei abordari nu este unul de predictie, ci de lansare a unor dezbateri privind strategiile de iesire din criza pentru economia romaneasca.

Orice model de scenario planning trebuie sa porneasca de la identificarea fortelor care modeleaza realitatile viitoare si a incertitudinilor de baza pentru mediul respectiv.

In privinta fortelor care determina schimbarea in economia romaneasca s-a pornit de la constatarea ca factorul geopolitic a fost determinant, prevaland asupra rolului jucat de elitele locale. Consecinta este ca „driverul" schimbarii in mediul de afaceri va fi si in perioada urmatoare apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana si se va manifesta prin continuarea procesului de convergenta a factorilor de productie. Aceasta va determina aceleasi miscari de migrare a fortei de munca (datorita diferentelor de salarii), investitii straine (in active ale caror preturi nu s-au aliniat inca la cele europene, indeosebi legat de productia agricola) etc.

In privinta incertitudinilor, constatam ca sunt induse de doua tipuri de crize.

„Criza lor" constand in evolutiile pe care le poate inregistra criza internationala: de la o criza ciclica, aflata in faza terminala, la o criza severa, de sistem. In graficul „Scenarii romanesti" aceasta a fost marcata pe axa orizontala. „Criza noastra" este data de functionabilitatea institutiilor statului roman. Aceasta poate varia de la disfunctionalitate la buna functionare prin „importul" unor institutii europene si a fost marcata pe axa verticala.

Daca impactul crizei internationale este reflectat de caderea pietelor de export ale Romaniei si de prabusirea intrarilor de capital international, „criza noastra" are, in prezent, ca efect cresterea aberanta a cheltuielilor bugetare in conditiile ineficientei structurale a institutiilor publice. 

In privinta crizei internationale, a „crizei lor", este inca neclar daca manifestarile ei vor fi de tip ciclic - si in consecinta, semnalele actuale de reintrare in normal inregistrate in Statele Unite si Asia reflecta in mod real intrarea crizei internationale in stadiul terminal, sau daca avem de a face cu o criza de tip structural, ale carei efecte se vor vedea pe o perioada mai lunga si risca sa fie devastatoare.

„Criza noastra" este criza institutionala in care pare ca se afla in permanenta societatea romaneasca. Insasi aderarea noastra la Uniunea Europeana a avut ca scop implicit „importul de institutii europene". Din pacate relaxarea inregistrata de actiunea factorului politic, in anii de dupa aderare, a creat impresia ca singuri nu suntem in stare sa cream un cadru institutional functional.

Avem nevoie de impunerea rigorii de catre cineva din afara. Este functia pe care politicul romanesc o atribuie in prezent FMI si UE pentru a evita sa-si asume costurile politice ale functionarii normale a institutiilor de stat.

Analiza celor doua tipuri de incertitudini/crize permite definirea a patru scenarii cat si a semnalelor prevestitoare (early warning signs) pentru aceste scenarii care pot defini mediul de afaceri romanesc la orizontul anului 2012.

Scenariul A: „Merge si asa"

Este unul din scenariile pesimiste de recesiune economica, pe fondul unei crize internationale ciclice, din care economia romaneasca iese fara o transformare radicala a modului de functionare a institutiilor statului. Economia de piata romaneasca, cu ambiguitatile ei, continua sa „subziste", motorul fiind procesul de convergenta la Uniunea Europeana - in cazul Romaniei, inca nefinalizat.

Scenariul B: „Colaps"

Al doilea scenariu descrie posibilitatea unei caderi economice dramatice, in contextul depresiunii economice mondiale si al unor institutii publice romanesti disfunctionale.

El reflecta starea de paralizie a institutiilor statului roman; acordurile cu FMI si Uniunea Europeana se dovedesc insuficiente. Criza este atat de profunda, incat insesi institutiile europene se clatina sub impactul conflictelor generate de diversele forme de protectionism si al natio­nalismului.

Scenariul C: „Lumea lui Putin"

Al treilea scenariu este cel al unei crize profunde, in care spre deosebire de scenariul B, blocurile economice isi intaresc rolul. In acest caz, Uniunea Europeana sau tari vest-europene isi asuma rolul direct de monitorizare si transformare a unor institutii ale statului roman, pentru a asigura buna lor functionare***. Denumirea scenariului nu intentioneaza sa sugereze cresterea influentei Rusiei ci o societate in care statul dirijeaza totul, „Big brother" convietuind cu economia de piata.

Scenariul D: „Restabilirea increderii"

Al patrulea scenariu este cel al unei recesiuni cu caracter ciclic din care economia romaneasca iese simultan cu modernizarea institutiilor statului sub presiunea institutiilor europene.

Aceasta inseamna pe de o parte renuntarea la populism si asumarea riscului politic de catre partidul/coalitia aflata la guvernare simultan cu o intarire a capitalului strain (care se constituie ca semnal de avertizare ca si in cazul primului scenariu). Intrarea in acest scenariu va fi semnalata si de protestele violente indeosebi din partea angajatilor publici.

Scenariul A: „Merge si asa"

Evolutii previzibile pana in 2012:

• Initiative esuate sau cu rezultate discutabile de modernizare a administratiei publice inclusiv de informatizare.
• Tot mai multe semne de lipsa de responsabilitate in administrarea fondurilor la nivel local.
• Primele esecuri mediatizate, in implementarea unor proiecte bazate pe finantari europene.
• Inregistrarea de falimente a unor firme cu capital autohton si retragerea unor investitori straini cu resurse financiare limitate sau care au dificultati in propriile state.
• Continua migrarea fortei de munca romanesti in strainatate.
• Investitiile in resurse regenerabile sunt la moda, iar o parte din capacitatile mari de produs pe baza de energie eoliana intra in functiune.
• Primele investitii semnificative din China.
• Adeptii neoliberalismului se imputineaza, se discuta tot mai mult despre intarirea rolului statului.
• Aderarea la zona euro este un subiect activ, dar controversat in contextul unor deficite bugetare ridicate.
• Preturile alimentelor, energiei sunt in crestere datorita faptu­lui ca pe plan international cresterea economica s-a restabilit.
• Creste pretul terenurilor agricole si al accesului la sursele de apa.
• Miscari sociale generate de inchiderea unor capacitati de productie ce asigura ocuparea fortei de munca in unele zone ale tarii sau de ambiguitati in privinta masurilor de austeritate impuse diverselor categorii de functionari publici.
• Evolutie in forma de U sau W.

Semnalele prevestitoare pentru acest scenariu vor fi date de cresterea numarului firmelor romanesti intrate in insolventa sau faliment. Accentuarea dezbaterilor publice privind oportunitatea unui nou val de privatizari va reprezenta un alt semn prevestitor al faptului ca intram in acest scenariu, in care statul are ca functii principale, cea de garant al functionarii economiei de piata si al respectarii acordului cu FMI.

Contextul international va fi caracterizat prin*:

• Redefinirea capitalismului: scoala de gandire bazata pe „economia de piata libera" inca predomina, dar intr-o formula revizuita.
• Scolile de gandire sunt reactualizate pentru a include „po­litica economica comportamentala" (behavioral eco­nomics) ce presupune atat „bubbles", cat si momente de panica.
• Retragerea graduala a statului din economie, dupa ce in perioada post-criza a subventionat masiv economia.
• Creste rolul cooperarii internationale in abordarea riscului sistemic; modalitatile de blocare a circuitelor economice (circuit breakers) sunt puse la punct.
•  Reglementari mai stricte si noi institutii de supraveghere care se straduie sa ridice nivelul calitativ de guvernanta corporativa si al modalitatilor de raportare.
• Reprezentantii economiilor emergente - care au jucat un rol decisiv in iesirea din criza stau acum la masa negocierilor alaturi de marii jucatori.
• Apar noi simptome ale diverselor crize: alimentare sau de aprovizionarea cu apa si energie - pe masura ce cresterea economica isi reia ritmul.

Semnele prevestitoare de context international fiind:

• Anunturile privind lansarea de IPO-uri pentru companiile detinute de stat ( cu precadere banci).
• Cotatia de pret a titeiului sare de bariera de $100 barilul; China isi reia cresterea economica intr-un ritm sustinut
• India si China intra in G-10, cu influenta sporita in FMI si ONU
• Universitatile cu profil economic isi remodeleaza programele de studii (curricula): continut ortodox/clasic redus si accent pe problematica recenta.
• Pretul locuintelor isi reia trendul ascendent; bursele revin la nivelul anului 2007.
• Investitiile in energie „curata" si tehnologii „verzi" isi reiau cursul dupa o perioada de stagnare.

Scenariul B: „Colaps"

Evolutii previzibile pana in 2012:

• Economia mondiala da senzatia ca s-a pierdut controlul, protectionismul si miscarile nationaliste se accentueaza ducand la tensiuni in relatiile dintre state.
• Uniunea Europeana da semne de dezintegrare
• In cazul Romaniei se activeaza clauze de salvgardare si se blocheaza accesul la cele mai multe fonduri europene.
• Falimente numeroase si retragerea de capital strain, inclusiv din banci.
• Somaj crescut in conditiile in care in mod vadit nu se mai gaseste de lucru in strainatate si o parte din muncitorii romani se intorc din cauza manifestarilor nationaliste.
• Statul intervine pentru subventionarea/salvarea unor mari angajatori (santiere navale etc.).
• Manifestari sociale de amploare; cresterea criminalitatii
• Evolutie in forma de L sau in cadere libera.

Semnalele prevestitoare pentru Romania, pentru acest scenariu, vor fi date de activarea diverselor forme de „clauze de salvgardare" prin care Uniunea Europeana isi revizuieste o serie de angajamente in ceea ce priveste Romania.

Contextul international va fi dat de*:

• Economiile nationale slabe si companiile lovite de criza prinse in cadere.
• Statele incearca din rasputeri sa stimuleze cresterea economica prin dereglementari si avantaje fiscale.
• Din cauza somajului isi fac aparitia miscari sociale, pesimismul este generalizat si ajutoarele sociale se reduc.
• Uniunea Europeana este coplesita de dispute politice si accente de protectionism; apar retrageri din partea unor membri.
• Tarile asiatice isi pierd influenta obtinuta prin crestere economica si nu sunt capabile sa relanseze singure fluxurile comerciale internationale.
• Criza inceputa ca o recesiune profunda a lumii occidentale s-a extins intr-o criza economica globala.

Semnele prevestitoare de context international pot fi:

• Somajul ajunge la nivel de 12% in zona Euro (comparativ cu 7,8% in anul 2009) si la peste 10% in SUA
• Declasificarea obligatiunilor guvernamentale ale SUA de la statut AAA; nu mai exista zone investitionale sigure
• Componenta internationala a „PIB-ului global" scade; creste nivelul protectionismului
• Forta monedelor din China si India creste in detrimentul dolarului american si a euro
• Pretul aurului atinge cote maxime pe masura ce investitorii se tem de cresterea masei monetare, aceasta dupa o perioada de deflatie
• Statele incearca sa stavileasca inflatia, maresc ratele dobanzilor si opresc investitiile

Scenariul C: „Lumea lui Putin"

Evolutii previzibile pana in 2012:

• Creste protectionismul, dar UE se intareste ca bloc economic
• Triumfa modelele de capitalism bazat pe interventia. statului in economie (dar si transnational la nivel european)
• Se creeaza forme parastatale europene de interventie si control al functionarii institutiilor publice romanesti.
• Cresterea economica devine subordonata asigurarii stabilitatii sociale.
• Se dezvolta ideologii de condamnare a obiceiurilor de consum aduse de „modul de viata capitalist".
• Se inregistreaza o ofensiva in limitarea „libertatilor excesive" (presa etc).
• Evolutie in forma de U sau L.

Semnalele de avertizare pentru un astfel de scenariu sunt: angajarea de imprumuturi suplimentare pentru asigurarea stabilitatii leului, dar si cresterea miscarilor sociale din cauza scaderii nivelului de trai si blamarea tot mai accentuata a institutiilor pietei. Una din trasaturile dominante ale scenariului va fi controlul statului asupra economiei.

Contextul international va fi dat de*:

• Dezaprobarea publica a exceselor exponentilor capitalismului, prin folosirea avioanelor private si a consumului aberant de energie rezultat.
• Cresterea politicilor protectioniste, atat la nivel national, statal cat si la nivel regional pe tot mapamondul.
• Aparitia unei noi forme de capitalism ce incorporeaza elemente de socialism in forma sa moderna lipsit de incarcatura ideologica.
• Vointa de a sacrifica cresterea economica in favoarea stabilitatii si justitiei sociale.
• Se contureaza un model identitar orientat puternic spre comunitate, in care binele public e prioritar.Apare un nou contract social ce imbina functional „Big Brother" cu economia de piata.

Semnalele prevestitoare ale contextului international vor fi:

• Actiunile companiilor din ind. brandurilor de lux vor scadea.
• Volumul exporturilor ramane mult sub nivelul anului 2007.
• Creste numarul celor ce merg la biserica cu participare crescanda a comunitatii.
• Interes sporit pentru o cariera profesionala in administratia publica si activitati non-profit.
• Reglementari suplimentare in economie bazate pe politici industriale.
• Majorarea cheltuielilor publice cu programe de ajutor social si sanatate publica.

Scenariul D: „Restabilirea increderii"

Evolutii previzibile pana in 2012:

• Apar mecanisme interstatale sau de nivel european prin care se monitorizeaza si se garanteaza deficitele Romaniei pentru a permite investitii in infrastructura, eficienta energetica etc.
• Inflatie moderata si curs stabil.
• Creste si mai mult rolul capitalului strain prin noi privatizari in sectorul utilitatilor, dar si in agricultura; proiecte de informatizare ale administratiei publice romanesti lansate pe baza de investitii straine in cadrul unor contracte PPP sau concesiuni de servicii.
• Au loc comasari de terenuri agricole, vanzari ale unor suprafete apreciabile si concesiuni pe perioade lungi de terenuri din domeniile statului.
• Apar primele modele de bune practici in administratia locala; incepe alocarea transparenta de fonduri de la bugetul central catre bugetele locale.
• Absortia fondurilor europene incepe sa functioneze la nivel mediu european.
• Evolutie in forma de V.

Semnale de avertizare: informatizarea administratiei publice, concesionarea unor servicii ale administratiei publice sau de administrare a fondurilor europene, proteste de strada ale angajatilor publici, interes manifest al capitalului strain pentru noi privatizari inclusiv in domeniul agroindustrial

Contextul international:

• Incredere publica recastigata la nivelul natiunilor datorita actiunilor juste si curajoase ale statului.
• Creste nivelul de reglementare a pietelor libere de catre stat si gradul de supraveghere a companiilor.
• Noi metode de leadership cu valori si standarde morale superioare.
• Imagine pozitiva si improspatata a statului care atrage pe cei mai buni si inteligenti.
• Obama se pregateste pentru un al doilea mandat obtinut printr-o victorie clara.

Semnalele prevestitoare ale contextului international vor fi:

• Popularitate crescuta a noilor generatii de lideri.
• Absolventii de MBA adopta o forma proprie a juramantului Hipocratic angajandu-se sa se abtina de a face ceva in detrimentul interesului public.
• Statul legifereaza mai multe reglementari si sporeste puterea organismelor de supraveghere.
• Statul nu procedeaza la reprivatizarea marilor institutii financiare pe care le-a dobandit.
• Doctrina economica a lui Keynes se preda cu fervoare in universitati, influentata de viziunea lui Obama.

Cele de mai sus constituie o provocare pentru cititori, autorii invitand la comentarii pe andrei@pogonaru.com sau florin@pogonaru.com

Andrei Pogonaru, co-autor al cartii „Ghid de criza pentru firmele romanesti" Editura Andreco 2009 si director de dezvoltare la Central European Financial Services S.A. si Florin Pogonaru - presedinte AOAR (Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania)