Energie: Cum a ajuns sectorul energetic de la unul ferit de criza la mii de someri, finantari blocate si scaderi de consum

La un an de la caderea Lehman Brothers, momentul zero al crizei mondiale, sectorul energetic si-a aratat din plin vulnerabilitatile, desi era cotat de catre analisti cu cele mai mari sanse de a rezista in contextul picajului general al economiei mondiale. Concedierea a mii de oameni, afaceri in scadere, consumul de energie, gaze si carburanti adus la minime imposibil de imaginat in urma cu cativa ani, finantari blocate, investitii puse in stand-by, toate se afla pe lista efectelor pe care criza le-a generat in energie.

-10% la gaze, energie si benzina

Consumul de energie, gaze si carburanti a inregistrat pentru prima data dupa ani intregi de crestere scaderi care la inceputul lui 2009 erau imposibil de anticipat.

In medie, in primele opt luni ale anului consumul de energie s-a redus cu 10%, cel de carburanti a scazut in medie cu circa 10%, iar cel de gaze a pierdut 25-30% in perioada ianuarie-august, Romania ajungand sa consume la fel de multe gaze naturale ca acum 20-30 de ani.

Daca in decembrie 2008 principalii jucatori din afacerile cu petrol mai aveau inca o doza de optimism, au fost necesare doar doua luni pentru ca fiecare companie sa realizeze magnitudinea schimbarii care avea loc. Astfel, in decembrie Dinu Patriciu, pe atunci inca CEO si actionar al grupului Rompetrol, credea ca in 2009 piata va creste cu 2-3% fata de avansul de 8% din 2008. Nu a fost singurul. Unii jucatori precum OMV Romania erau si mai optimisti si sperau la o crestere de 3-5% a vanzarilor, ritm de doua ori mai mic comparativ cu 2008.

In primele doua luni din 2009 lucrurile s-au schimbat total. Primii care au tras un semnal de alarma au fost rusii de la Lukoil, companie care a spus chiar ca piata s-ar putea contracta cu 10-20% si a avut dreptate. In urmatoarele luni, petrolistii spun ca situatia se va agrava si am putea vorbi de cresteri abia la sfarsitul anului viitor. Pe partea de energie electrica, singura crestere de consum s-a inregistrat pe segmentul casnic, dar acesta nu are puterea de a compensa scaderile intervenite pe partea industriala. Explicatia cresterii consumului de energie pe segmentul casnic este intr-o masura cresterea somajului. Pierderea locurilor de munca ii determina pe consumatori sa stea mai mult acasa si deci sa consume mai multa energie.

Mii de oameni fara locuri de munca

Pana la jumatatea lunii august, din companiile aflate in portofoliul Ministerului Economiei fusesera concediati circa 4.800 de angajati, pana la sfarsitul acestui an numarul acestora urmand sa ajunga la circa 10.200 de persoane.

Companiile aflate in portofoliul Ministerului Economiei care au cei mai multi angajati sunt din sectorul energetic.

Nici sectorul privat nu a uitat sa apeleze la concedieri ca politica majora de reducere a costurilor. Petrom a disponibilizat in primele sase luni 4.200 de oameni. Cea mai mare companie locala are dreptul prin contractul de privatizare sa disponibilizeze circa 10.000 de angajati anul acesta. Germanii de la E.ON, prezenti pe piata locala atat pe segmentul distributiei si furnizarii de energie electrica, cat si pe cel de gaze naturale, au renuntat in primele luni ale anului la circa 1.000 de angajati, ajungand la un total de 8.400 de salariati. Germanii nu se opresc insa aici, planul lor fiind ca pana in 2012 sa ajunga la circa 6.500 de angajati. In 2005, in momentul privatizarii fostului Distrigaz Nord si Electrica Moldova, cele doua companii aveau peste 12.000 de angajati.

• Petrom a disponibilizat in primele sase luni 4.200 de oameni.
• Germanii de la E.ON au renuntat in primele luni ale anului la 1.000 de angajati.
• 4.800 de oameni au fost concediati pana in august din companiile aflate in portofoliul Ministerului Economiei.

Banii vin doar la privati

Desi nevoia de finantare se simte acut mai ales in sectorul energetic de stat, finantarile intarzie, iar unele companii se chinuie de circa doi ani sa atraga fondurile necesare pentru derularea investitiilor avute in plan.

Singura companie de stat care a reusit sa ia un credit important a fost Complexul Energetic Turceni care a atras de la BERD o finantare de 170 de milioane de euro.

In rest, creditorii mentin distanta, mai ales in contextul general de instabilitate in care se afla acum sectorul energetic de stat. Unul dintre motive este planul de reorganizare a firmelor energetice prin infiintarea a doua companii gigantice care sa includa majoritatea unitatilor de productie a energiei, dar si filialele Electrica neprivatizate.

Desi cele doua companii trebuia sa fie functionale pana la sfarsitul acestui an, abia anul viitor ar putea lua nastere.

Mai mult, modalitatea in care vor fi finantate aceste companii este o necunoscuta, abia acum alegandu-se un consultant pe aceasta tema.

In completare, nici macar situatia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda nu mai este certa, pentru ca statul nu stie daca are sau nu banii necesari pentru a-si sustine participatia de 51% pe care si-a dorit-o in cele doua reactoare noi. Intre timp, privatii au reusit sa stranga miliarde de la banci.

Petrom a strans in cateva luni 375 mil. euro de la un consortiu de banci, 500 mil. euro de la BERD si 200 mil. euro de la BEI.

Cehii de la CEZ au atras de la banci 262 milioane de euro si asteapta de la BERD un raspuns pozitiv pentru un alt credit de 200 de milioane de euro.

Proiectele private, singurele care merg

De la inceputul acestui an, multe companii energetice au anuntat ca si-au prioritizat proiectele de investitii. Cu toate acestea, proiectele majore anuntate de jucatorii privati au mers mai departe.

Petrom a inceput constructia centralei de energie electrica de la Brazi, investitie de 500 de milioane de euro pentru construirea unei unitati de 860 MW cu termen de finalizare anul 2011. Cehii de la CEZ au inceput sa monteze primele turbine eoliene in parcul din Dobrogea. Investitia care are o valoare de 1,1 miliarde de euro presupune instalarea a 240 de turbine eoliene pe suprafata a doua localitati dobrogene, Fantanele si Cogealac.

La final, care este estimat pentru primele luni ale anului 2011, parcul va avea o capacitate de 600 MW, aproape cat un reactor de la Cernavoda, si va fi cel mai mare proiect eolian construit pe uscat din Europa. Putin mai greu merg proiectele dintre investitorii privati si statul roman.

Astfel, in cazul celor 3 parteneriate semnate intre Termoelectrica si cehii de la CEZ, E.ON (Germania) si Enel (Italia) si grupul franco-belgian GDF SUEZ, studiile de fezabilitate pentru centralele care trebuia construite la Galati, Braila, respectiv Borzesti nu au fost inca finalizate desi a trecut aproape un an de la semnarea acestor parteneriate.

Consumul de energie, transformat in statistica unei crize

Consumul de energie a devenit indicatorul cel mai sigur care da semnale clare despre situatia economica actuala. Valoarea sa sta mai ales in posibilitatea urmaririi evolutiei zilnice chiar pe site-ul companiei nationale de transport al energiei Transelectrica. In comparatie, raportarea celorlalti indicatori economici dureaza luni de zile. Chiar si presedintele Traian Basescu a declarat in repetate randuri ca dupa ce s-a "fript" cu analizele economistilor, a ajuns sa-l sune zilnic pe ministrul economiei Adriean Videanu pentru a-i spune cum sta consumul de energie. Din pacate, vestile nu sunt bune. Inca din noiembrie 2008 consumul de energie a inceput sa scada. Cele mai grele luni au fost insa aprilie anul acesta si august, cand consumul de energie s-a redus cu 14%, respectiv 11,7% comparativ cu lunile similare din 2008. Estimarile Transelectrica devin insa usor mai optimiste, astfel ca pana la sfarsitul anului ar trebui se se ajunga cam la acelasi consum ca si cel din ultimele luni din 2008.