CONCERT / Festivalul Enescu işi merită banii
Autor:
Parau Oltea Serban
16.09.2009
Ne aflăm incă in plin festival. O parte dintre punctele de
atracţie au trecut, o altă parte de-abia acum urmează, iar unele
(din fericire, puţine) nu s-au mai petrecut (ne referim aici in
primul rând la indisponibilitatea de ultim moment a Marthei
Argerich, spectaculos inlocuită de Nigel Kennedy).
Am fost deja la zeci de concerte, din toate "seriile", la
simfonicele de la Sala Palatului, la cameralele de la Ateneu, am
ascultat muzică românească, am ascultat Enescu in contextul
capodoperelor secolului XX şi am petrecut din nou clipe cu totul
speciale, pe care le vom păstra in memorie cel puţin până la
următorul festival.
Enescu rămâne o "probă de foc" pentru străini, s-a văzut şi de
această dată, de exemplu Simfonia a II-a in interpretarea
Orchestrei del Maggio Musicale Fiorentino dirijată de Roberto
Abbado a fost o performanţă, dar a avut o abordare.
.. mai rece,
care nu se potriveşte cu maniera in care percepem noi muzica
enesciană.
Am petrecut momente plăcute şi in Piaţa Festivalului, unde
sute de oameni ascultă muzică clasică, teatru, cu o religiozitate
demnă de o autentică sală de spectacol, ignorând claxoanele şi
sirenele care se aud prin preajmă.
Depăşind toate aşteptările, cele trei concerte Christian
Zacharias - Orchestra de Cameră din Lausanne au fascinat publicul
până la ore târzii, cu mult după miezul nopţii, spectatorii
neacceptând să-i lase să plece pe muzicienii elveţieni, şi ei
incântaţi de reacţia entuziastă pe care am intâlnit-o şi de această
dată la Bucureşti. La a treia prezenţă la Festivalul "Enescu", după
trei seri Mozart, respectiv trei seri Beethoven, Christian
Zacharias vine cu o serie Haydn şi cu o propunere specială de
program, alternând evoluţiile orchestrale cu cele camerale, fără
nici un fel de idee preconcepută. Aici intr-adevăr trebuie salutată
deschiderea de care au dat dovadă organizatorii festivalului,
acceptând programe atât de originale in pofida clasicismului lor
evident.
Chiar dacă puţini ar recunoaşte, mulţi muzicieni (români, ca
să nu generalizez) il consideră pe Haydn "plicticos" şi il văd
reprezentativ doar prin lucrările simfonice şi vocal-simfonice de
final de carieră. Ascultând aceste trei concerte, in toate modurile
posibile, atât la radio sau la televizor, cât şi in sală, unde
senzaţia era fabuloasă, conştientizai cât de important este
interpretul in contactul avut cu o muzică scrisă in urmă cu secole.
A treia din cele peste 100 de simfonii ale lui Haydn nu o auzisem
niciodată, de exemplu. Probabil a fost scrisă când Haydn era foarte
tânăr. Totuşi, când farmecul unei astfel de muzici pline de
limpezime este pus in valoare cu inteligenţă şi har pentru
comunicare, ea reuşeşte să farmece publicul din prima până in
ultima clipă.
Trecerea prin faţa orchestrei in calitate de solişti a unei
bune părţi din membrii orchestrei a fost ca o privire in secţiune
prin această minunată formaţie pe care oricum a-i asculta-o... este
perfectă. Iar liderul ei, fie că este dirijorul sau pianistul
Christian Zacharias, reuşeşte să ne demonstreze că nici una dintre
notele scrise de compozitor nu este inutilă sau neimportantă. Totul
vorbeşte, totul cântă, totul inseamnă ceva şi, mai ales,
merită.
La ieşirea de la ultimul concert, Christian Zacharias spunea:
"Este cel mai minunat public din lume". Iată că ştim să şi oferim
inapoi entuziasm către cei care ne dăruiesc muzică la cote
incandescente.
Festivalul "Enescu" merită in continuare atenţia noastră şi,
in pofida a ceea ce s-a tot scris, merită toţi banii. O dovedesc
sălile pline şi concertele excepţionale. Dacă m-am oprit in aceste
rânduri asupra unui concert pe care l-am recomandat de la inceput
cu căldură, fiind sigură că va fi excepţional, următoarea mea
opţiune este Yo Yo Ma & The Silk Road Ensemble - 19 septembrie,
Opera Naţională Bucureşti. Puteţi să incercaţi!
OLTEA SERBAN-PARAU (n. 12 martie 1969)
este muzicolog si critic muzical, actualmente redactorul-sef al
postului public Radio Romania Cultural, dupa ce a condus timp de 7
ani postul particular Radio Romantic. Semneaza in
continuare rubrici saptamanale in Ziarul de Duminica si
Adevarul literar. Activitatea ei publicistic"
cuprinde peste 2.000 de articole aparute in presa scris",
majoritatea pe teme muzicale, sute de emisiuni si programe de radio
si numeroase emisiuni si aparitii TV. Este semnatara
traducerii si a articolelor privind compozitorii romani pentru
Larousse - Dictionar de mari muzicieni si responsabil" cu
sectiunea muzical" a Dictionarului enciclopedic. Este membr"
a Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania.
A fost distins" cu mai multe premii, printre care Premiul
pentru Originalitatea Profilului Radiofonic al Consiliului National
al Audiovizualului in 2002 si Premiul pentru Publicistic" al
Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania in 2006.