MISTERELE CUVINTELOR / Rasta, de la credinta la frizura

Autor: Alexandru Ciolan 16.09.2009

Rasta, cuvant cunoscut si folosit indeobste ca adjectiv invariabil, in sintagma "coafura rasta" (celebra mai ales datorita coditelor incalcite ale cantaretului de muzica reggae Bob Marley), este abrevierea lui rastafari(an).



Dincolo de nivelul cunoasterii grabite si superficiale, care asociaza rastafarianismul cu suvitele incolacite, cu muzica reggae, cu Jamaica si cu fumul gros de cannabis, dincolo de flecustetele de tip rasta, in culorile tricolorului etiopian (rosu, galben, verde), pe care comerciantii, cu simtul oportunitatii care ii caracterizeaza, le scot la vanzare, rastafarienii merita cateva clipe de atentie.
Istoria rastafarienilor si a rastafarianismului coboara spre inceputul secolului XX, cand eroul national jamaican Marcus Garvey, orator, jurnalist, activist politic, cunoscut ca "Moise de culoare", si-a propus sa uneasca negrii din toata lumea si sa provoace revenirea urmasilor de sclavi din America pe pamanturile strabunilor africani. Era vremea lui Lenin si a lui Gandhi, iar sionistii incepusera sa emigreze in Palestina. Se profetise incoronarea, in Etiopia (stat independent intr-un continent colonial), a unui rege care avea sa conduca rasa neagra spre libertate, iar Garvey a introdus prorocirea in discursurile sale. In 1930, cand Ras (in amharica: nobil, duce) Tafari Makonen (conform versiunii oficiale, descendent in linie directa al regelui Solomon si al reginei din Saba) era incoronat, in Abisinia, rege al regilor, sub numele de Haile Sellasie (in traducere: Puterea Treimii), profetia parea a se fi implinit, jamaicanii vazand in el pe Mantuitorul rasei negre. (In 1966, cand a facut o vizita in Jamaica, Haile Selassie, intampinat la aeroport de o suta de mii de rastafarieni, a tinut sa declare, imediat ce a coborat din avion, ca nu este Mesia, dar a fost acoperit de vuietul multimii...)
Rastafarianismul nu este o religie propriu-zisa, ci mai curand o miscare spirituala care proclama, ca valori supreme, libertatea individului si iubirea. Traind in comunitati restranse, izolati de societate (Babilonul opresiv) dar apropiati de natura, rastafarienii fumeaza ritualic (si numai ritualic) cannabis, in timp ce discuta pe teme etice si biblice, sperand sa se repatrieze in Africa (numita fie Sion, fie Etiopia, fie Paradisul) si socotindu-se spiritual nemuritori. Muzica reggae si coafura rasta sunt aspecte secundare, preluate de societatea de consum occidentala (suprapunerea peste miscarea hippie si identificarea rastafarianismului cu figura lui Bob Marley si-au adus si ele o importanta contributie in acest sens). Suvitele incolacite nu sunt, de altfel, un apanaj exclusiv al rastafarienilor, nici nu sunt obligatorii sau definitorii pentru ei, ci tin de vremurile primordial-naturale ale umanitatii: netuns si nepieptanat, doar spalat, parul omenesc, eventual impletit, formeaza de la sine coditele pe care multi le socotesc o cucerire a culturii urbane. Suvite care amintesc de forma unor serpi au purtat indienii, au purtat egiptenii, au purtat celtii, iar in zilele noastre (gratie industriei cosmetice) poarta raperii, hip-hoperii, metalistii si alti reprezentanti ai culturii pop. Cu deosebirea ca suvitele contemporanilor nu sunt naturale si nu au decat un rol decorativ, pierzandu-si semnificatiile spirituale sau religioase.
Exemplificari si datari pentru sensurile si cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR (Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator si publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia. Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba nepoti.