MISTERELE CUVINTELOR / Rasta, de la credinta la frizura
Autor:
Alexandru Ciolan
16.09.2009
Rasta, cuvant cunoscut si folosit indeobste ca adjectiv
invariabil, in sintagma "coafura rasta" (celebra mai ales datorita
coditelor incalcite ale cantaretului de muzica reggae Bob Marley),
este abrevierea lui rastafari(an).
Dincolo de nivelul cunoasterii grabite si
superficiale, care asociaza rastafarianismul cu suvitele
incolacite, cu muzica reggae, cu Jamaica si cu fumul gros de
cannabis, dincolo de flecustetele de tip rasta, in culorile
tricolorului etiopian (rosu, galben, verde), pe care comerciantii,
cu simtul oportunitatii care ii caracterizeaza, le scot la vanzare,
rastafarienii merita cateva clipe de atentie.
Istoria rastafarienilor si a rastafarianismului
coboara spre inceputul secolului XX, cand eroul national jamaican
Marcus Garvey, orator, jurnalist, activist politic, cunoscut ca
"Moise de culoare", si-a propus sa uneasca negrii din toata lumea
si sa provoace revenirea urmasilor de sclavi din America pe
pamanturile strabunilor africani.
Era vremea lui Lenin si a lui
Gandhi, iar sionistii incepusera sa emigreze in Palestina. Se
profetise incoronarea, in Etiopia (stat independent intr-un
continent colonial), a unui rege care avea sa conduca rasa neagra
spre libertate, iar Garvey a introdus prorocirea in discursurile
sale. In 1930, cand Ras (in amharica: nobil, duce) Tafari Makonen
(conform versiunii oficiale, descendent in linie directa al regelui
Solomon si al reginei din Saba) era incoronat, in Abisinia, rege al
regilor, sub numele de Haile Sellasie (in traducere: Puterea
Treimii), profetia parea a se fi implinit, jamaicanii vazand in el
pe Mantuitorul rasei negre. (In 1966, cand a facut o vizita in
Jamaica, Haile Selassie, intampinat la aeroport de o suta de mii de
rastafarieni, a tinut sa declare, imediat ce a coborat din avion,
ca nu este Mesia, dar a fost acoperit de vuietul multimii...)
Rastafarianismul nu este o religie propriu-zisa,
ci mai curand o miscare spirituala care proclama, ca valori
supreme, libertatea individului si iubirea. Traind in comunitati
restranse, izolati de societate (Babilonul opresiv) dar apropiati
de natura, rastafarienii fumeaza ritualic (si numai ritualic)
cannabis, in timp ce discuta pe teme etice si biblice, sperand sa
se repatrieze in Africa (numita fie Sion, fie Etiopia, fie
Paradisul) si socotindu-se spiritual nemuritori. Muzica reggae si
coafura rasta sunt aspecte secundare, preluate de societatea de
consum occidentala (suprapunerea peste miscarea hippie si
identificarea rastafarianismului cu figura lui Bob Marley si-au
adus si ele o importanta contributie in acest sens). Suvitele
incolacite nu sunt, de altfel, un apanaj exclusiv al
rastafarienilor, nici nu sunt obligatorii sau definitorii pentru
ei, ci tin de vremurile primordial-naturale ale umanitatii: netuns
si nepieptanat, doar spalat, parul omenesc, eventual impletit,
formeaza de la sine coditele pe care multi le socotesc o cucerire a
culturii urbane. Suvite care amintesc de forma unor serpi au purtat
indienii, au purtat egiptenii, au purtat celtii, iar in zilele
noastre (gratie industriei cosmetice) poarta raperii, hip-hoperii,
metalistii si alti reprezentanti ai culturii pop. Cu deosebirea ca
suvitele contemporanilor nu sunt naturale si nu au decat un rol
decorativ, pierzandu-si semnificatiile spirituale sau
religioase.
Exemplificari si datari pentru sensurile si
cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR
(Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura
Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolvent
de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist
(Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi
redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la
Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),
editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator si
publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia.
Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela
Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire
Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba
nepoti.