Topul amenzilor date de Consiliul Concurentei: cinci cazuri aduna peste 75% din valoarea totala
Cinci decizii ale Consiliului Concurentei concentreaza peste 75% din totalul amenzilor pentru practici anticoncurentiale de 93 mil. euro date in perioada 2004-2009, potrivit calculelor ZF.
Cartelul din piata cimentului, intelegerea din piata insulinei, abuzul de pozitie dominanta al CFR Marfa, intelegerea si abuzul unor jucatori din piata serviciilor de cablu TV si intelegerea pe verticala dintre compania producatoare de guma de mestecat Wrigley Romania si distribuitorii sai - sunt cele mai mari amenzi pentru practici anticoncurentiale din ultimii cinci ani, cu o valoare cumulata de 70 de milioane de euro.
Practicile anticoncurentiale sunt in defavoarea consumatorului final, care plateste un pret mai ridicat decat nivelul care s-ar stabili pe o piata concurentiala, sau in defavoarea altor companii, care nu pot rezista pe o piata in care jucatorii mari incheie intelegeri privind pretul de vanzare.
Amenzile date de Concurenta pot ajunge pana la 10% din cifra de
afaceri pe anul anterior deciziei de sanctiune, potrivit
legislatiei, insa in practica nu se depaseste 8%, precizeaza
presedintele Consiliului Concurentei 
Bogdan Chiritoiu, fostul consilier al presedintelui
Traian Basescu, venit in functie in mai 2009.
"Si vorbim despre un procent din cifra de afaceri, care in valoare absoluta poate insemna o suma foarte mare. In cazul in care compania inregistreaza pierderi, amenda este o adevarata povara", a explicat recent Chiritoiu.
Cea mai mare amenda din ultimii cinci ani a primit-o distribuitorul de medicamente Mediplus Exim in martie 2008, in valoare de peste 49 mil. lei (13,2 mil. euro), reprezentand 3,6% din cifra de afaceri pe 2007.
Ca pondere din cifra de afaceri, cea mai mare amenda din ultimii cinci ani data de Consiliul Concurentei au primit-o UPC Romania si HI-FI Quodral, furnizori de servicii de cablu TV, adica 7% din cifra de afaceri pentru o intelegere de tip cartel.
Amenzile date de autoritatea concurentei se platesc la trezoreria statului, insemnand venituri la bugetul statului. Cele mai multe companii ataca in instanta Consiliul Concurentei pentru a castiga timp, insa pana la urma toate companiile sunt nevoite sa plateasca.
De la infiintarea Consiliului Concurentei, din 1996, valoarea totala a amenzilor se ridica la aproximativ 110 milioane de euro, insa amenzile usturatoare au aparut abia dupa 2005.
"Pana in prezent au fost sanctionati 563 agenti economici in 322 de cazuri de incalcare a prevederilor Legii concurentei. Cele mai frecvente cauze care au dus la penalizarea companiilor au fost intelegeri privind participarea la licitatie cu oferte trucate, intelegeri de fixare concertata a preturilor, omisiunea notificarii de operatiuni de concentrare economica. Cele mai multe firme sanctionate provin din industrii precum cea alimentara, a materialelor de constructii, sectorul farmaceutic, servicii (cablu TV, transporturi, asigurari, tichete de masa)", se arata intr-un raport al Consiliului Concurentei.
Cum apar sesizarile
Orice companie suspectata de practici anticoncurentiale se poate trezi cu un inspector de concurenta la sediul firmei. Refuzul inspectiei inopinate se sanctioneaza conform legii cu 1% din cifra de afaceri. A fost si cazul celei de-a doua mari banci din piata, BRD, care in octombrie anul trecut a lasat inspectorii de concurenta sa astepte la usa trei ore, fapt in urma caruia a trebuit sa plateasca 5 milioane de euro.
"Investigatia pe care Consiliul Concurentei o realizeaza este mult diferita de alte anchete sau controale financiare. Cauta probe care pot disparea in cateva secunde, cum ar fi un e-mail trimis intre doua companii. Inspectorii de concurenta trebuie sa reactioneze prompt prin vizite inopinate atunci cand o companie este supectata de practici anticoncurentiale", spune Ciprian Scurt, inspector de concurenta in cadrul institutiei.
Consiliul Concurentei poate banui o firma de practici anticoncurentiale fie prin sesizari ale unor alte firme din piata, fie prin analize economice. Acestea pot demonstra ca profiturile in crestere au fost aduse de preturi urcate treptat de jucatori care domina piata - fara ca jucatorii sa fi avut costuri in crestere. Consiliul Concurentei poate afla indicii asupra unor fapte anticoncurentiale chiar de la Serviciul Roman de Informatii.