Am primit banii de la FMI. Daca nu taiem cheltuielile cu bugetarii, pierdem transa a treia

Sumele cheltuite cu salariile au reprezentat cel mai mare exces al autoritatilor din Romania, crescand in ultimii ani de la sub 6% la 9,5% din PIB, a declarat la Washington Jeffrey Franks, seful delegatiei FMI in Romania, care a participat la negocierea acordului stand-by.

"Pentru a face situatia fiscala mai sustenabila pe termen mediu, guvernul a fost foarte dornic sa anuleze o parte din excesul cheltuielilor publice care a avut loc in ultimii ani, cel mai mare fiind la nivelul salariilor din sectorul bugetar, care au crescut de la sub 6% din PIB acum cativa ani la 9,5% din PIB", a spus Franks.

El a amintit ca autoritatile romane au in vedere o serie de planuri pentru a schimba sistemul de salarizare din sectorul public, dar si pentru reducerea numarului functionarilor publici, astfel incat cheltuielile salariale sa se reduca gradul catre 7% din PIB.

Insa, cu o saptamana inainte ca reducerile salariale de 15,5% lunar sa fie operate in fiecare minister si institutie publica, putini sunt cei care au decis cum se va face exact acest lucru. Astfel devine din ce in ce mai putin credibila materializarea planurilor de ajustare a cheltuielilor de personal.

"In principiu, daca nu se fac pasi concreti catre reducerea cheltuielilor cu salariile publice inaintea celei de a doua evaluari a FMI cred ca exista riscul real sa fie intarziata cea de-a treia transa. Reducerea altor cheltuieli nu va fi o optiune, pentru ca este vorba de restructurarea sustenabila a cheltuielilor bugetare. Acest scenariu poate duce la cresterea perceptiei riscului de tara, cu efectele nedorite pe care le antreneaza", a comentat Laurian Lungu, managing partner al firmei de cercetare si analiza Macroanalitica.

Guvernul a aprobat ieri, in sedinta extraordinara, prin ordonanta de urgenta, scrisoarea suplimentara la acordul stand-by prin care s-a angajat sa continue reducerea costurilor salariale, inclusiv prin inghetari de salarii, sa reduca numarul de personal si sa limiteze angajarile in sectorul public. FMI a acceptat pentru acest an majorarea deficitului bugetar la 7,3% din PIB, insa a cerut reduceri de cheltuieli de 1 mld. euro. Pentru 2010 ajustarile trebuie sa fie de 3 mld. euro. "La nivelul bugetului general consolidat cheltuielile cu salariile trebuie reduse. Deficitul bugetar pe 2009 a fost renegociat si nu cred ca exista premisele unei alte renegocieri. Vad doua probleme aici. Prima tine de capacitatea si mecanismul prin care aceasta masura se va realiza. In principiu, transferarea deciziei la nivelul autoritatilor creeaza o anumita flexibilitate. A doua problema tine de timing-ul adoptarii acestei masuri. Reducerea salariilor inainte de alegerile din noiembrie ar duce la pierderea electoratului", a explicat Lungu.

John Lipsky, first deputy managing director in cadrul Fondului, apreciaza ca tintele fiscale au fost ajustate corespunzator pentru a acomoda partial deteriorarea ciclica a veniturilor si evitarea unui impuls negativ asupra cererii.

A doua transa din imprumut va fi impartita intre BNR si Ministerul Finantelor, jumatate fiind alocata acoperirii deficitului bugetar. "Faptul ca o parte din a doua transa a FMI este redirectionata pentru acoperirea anumitor cheltuieli bugetare releva doua aspecte. Primul, schimbarea abordarii FMI, care pune un accent mai mare pe importanta stabilitatii factorilor sociali. Al doilea aspect reflecta magnitudinea contractiei veniturilor bugetare si a masurilor extraordinare care se iau pentru a minimiza riscul potential pe care situatia precara a bugetului public o poate avea asupra stabilitatii macroeconomice", a mai spus Lungu.

Prima transa din imprumutul de la FMI, de 5 miliarde de euro, a intrat la rezervele BNR, iar a treia transa, de 1,409 mld. DST (aproximativ 1,5 mld. euro), ar urma sa fie acordata in decembrie.