Cat va fi dobanda-cheie la lei pe final de mandat al actualului Consiliu de Administratie al BNR. Cum comentati?

Calendarul sedintelor de acest tip mai prevede doar inca o intrunire pana la sfarsitul acestui an, pe 3 noiembrie, data la care ar trebui sa fi inceput un nou mandat de cinci ani la conducerea Bancii Nationale.

Incepand din februarie si pana in prezent, BNR a redus dobanda cu 1,75 puncte procentuale, pana la 8,5%.

Asteptarile analistilor privind continuarea acestui trend de relaxare a politicii monetare merg pana la un nivel de dobanda de 7,25% la sfarsitul anului, conform prognozei Citibank.

Reducerile de dobanda operate pana in prezent nu au avut vreun efect de incurajare a creditarii in lei, iar ritmul lent al acestora nu a putut preveni noi episoade de depreciere a leului. Astfel, pana saptamana trecuta euro ameninta iar sa urce pana la 4,30 lei, desi BNR avea cea mai ridicata dobanda din UE, iar rata reala a dobanzii se ridica in continuare la peste 3,5 puncte procentuale, nivel considerat neobisnuit de mare pentru o economie in recesiune.

"Scenariul nostru de baza pentru sedinta de politica monetara de marti indica o reducere a dobanzii cu jumatate de punct procentual, pana la 8%. Rata inflatiei ar putea continua sa scada in lunile urmatoare, intrand in banda de variatie din jurul tintei BNR de 3,5% pana la sfarsitul anului, datorita contractiei severe a cererii interne, a cursului de schimb destul de stabil si a evolutiei favorabile a preturilor administrate (indeosebi ale energiei)", comenteaza Eugen Sinca, analist al BCR.

El considera ca banca centrala are mai mult spatiu de manevra pentru relaxarea politicii monetare atat timp cat Guvernul continua sa aplice politici mai stricte de venituri si cheltuieli. Inclusiv FMI a indicat recent ca stabilitatea de pe pietele financiare si scaderea inflatiei ar lasa loc de mai multa relaxare din partea BNR, insa este nevoie de o abordare prudenta, avand in vedere inflatia inca ridicata si persistenta unor vulnerabilitati fata de presiuni externe.

In aceste conditii, BCR se asteapta la o relaxare graduala a politicii BNR, care ar putea continua in 2010.

Modificarile care ar urma sa aiba loc in componenta Consiliului de Administratie al BNR nu sunt de natura sa aduca schimbari dramatice in politica monetara, mai ales ca viceguvernatorul responsabil cu acest domeniu, Cristian Popa, si-a gasit sprijin politic pentru a primi un nou mandat, potrivit surselor de pe piata.

Mandatul pe cale sa se incheie al actualei conduceri a BNR a fost marcat de introducerea strategiei de tintire directa a inflatiei, dupa modelul practicat deja cu mai multi ani inainte de alte banci centrale din regiune precum cea a Poloniei, Cehiei sau Ungariei.

Eficienta acestei strategii a fost pusa in discutie de mai multe ori de catre analisti si comentatori, inclusiv presupusele abordari originale prin care BNR ar fi continuat sa fie preocupata in buna masura si de evolutia cursului de schimb leu/euro, nu doar de inflatia ca atare, mai ales ca aceasta constituie in multe ocazii principalul factor inflationist.

Criza economica a venit ca un test dur pentru politica de tintire a inflatiei. In primul rand pentru ca toate ipotezele macroeconomice pe care fusesera fundamentate deciziile de modificare a dobanzii au fost invalidate.

Asa se face ca Romania a intrat in criza cu o dobanda de 10,25% pe an stabilita in august 2008, cu 3,25 puncte procentuale peste minimul de 7% inregistrat in urma cu un an. Economia a intrat in cadere din trimestrul IV 2008, dar BNR a inceput reducerea dobanzii de-abia in februarie 2009, cu un sfert de punct.

Principala frana in calea relaxarii a fost considerat riscul de depreciere a leului, cu presiunile inflationiste implicite, insa leul a ramas vulnerabil in pofida dobanzii mari mentinute de BNR, iar creditarea s-a restrans tot mai mult.

Din cauza dobanzii mult mai mari decat la euro, creditul in lei a ajuns sa reprezinte in august doar circa 40% din creditul privat total, limitand inca o data relevanta politicii monetare a BNR in economie.

Creditul in valuta a reinceput sa dea semne de crestere in pofida riscurilor de depreciere suplimentara a leului. Pe de alta parte, rezerva valutara record a BNR, de aproape 29 mld. euro cu banii din transa intrata recent de la FMI, poate fi privita ca o garantie ca banca centrala poate atenua eventuale socuri pe cursul leu/euro.

In ultimele zile ale saptamanii trecute leul s-a apreciat in pasi repezi in raport cu euro, cotatiile coborand vineri dupa amiaza pana la 4,20 lei/euro.