Toate tunurile pe banci: Creditele neperformante dau batai de cap bancherilor

Este posibil ca un numar de 22 de mari banci din Europa sa aiba pierderi din credite neperformante in valoare de aproape 400 de miliarde de euro anul acesta si in 2010, conform oficialilor care au citit un sumar al concluziilor testelor de stres realizate de autoritatile europene, scrie The New York Times.

In cadrul unei intruniri ce va avea loc in aceasta saptamana in zilele de joi si vineri in Suedia, ministrii de finante ai tarilor membre ale Uniunii Europene intentioneaza sa faca publica cel putin o cifra de baza referitoare la situatia in care se afla sectorul bancar european, cifra bazata pe rezultatele testelor de stres, au declarat la finalul saptamanii trecute oficialii citati mai sus.

In acelasi timp, ministrii de finante au in vedere initierea in scurt timp a unui test de stres pentru companiile europene de asigurari, rezultatele ce vor obtinute in urma acestui test urmand sa fie analizate in primavara anului viitor, au declarat oficialii.

Testele bancare din Europa au fost realizate de Comitetul Supervizorilor Bancari (Committee of European Banking Supervisors-CEBS), un comitet paneuropean din Londra, care a primit aceasta sarcina din partea guvernelor.

Cifra de aproape 400 de milioane de euro (580 de miliarde de dolari), acopera pierderile presupuse legate de credite bancare, mai degraba decat activele neperformante totale, in conformitate cu un scenariu "negativ" in care previziunile macroeconomice, cum ar fi cele legate de cresterea Produsului Intern Brut pe acest an si anul viitor, se vor situa sub previziunile Comisiei Europene, spun oficialii.

Alte scenarii si elemente ale procesului de testare nu vor fi facute publice, au anuntat oficialii.

Spre deosebire de ceea ce s-a intamplat in cazul testelor de stres similare la care au fost supuse bancile din Statele Unite, in Europa publicarea rezultatelor testelor nu va fi insotita de o evaluare a actiunilor suplimentare pe care bancile individuale trebuie sa le intreprinda pentru a-si consolida bilanturile.

Autoritatile americane si-au publicat rezultatele testelor de stres in luna mai, anuntand ca noua dintre cele mai mari 19 banci cu sediul in Statele Unite sunt in mod adecvat protejate, in timp ce altor zece li s-a cerut sa atraga o suma totala de 75 de miliarde de dolari pentru a se proteja impotriva unor potentiale pierderi.

Procesul din State a sporit presiunea asupra europenilor in sensul publicarii rezultatelor propriilor teste.

In cadrul unei scurte declaratii emise in mai, comitetul european a confirmat faptul ca "realizeaza un proces de testare la nivel UE cu privire la sistemul bancar". Oficialii institutiei au declarat ca nu vor identifica bancile individuale care au nevoie de recapitalizare si ca este responsabilitatea guvernelor nationale sa numeasca bancile respective.

"Din perspectiva vizibilitatii sporite a costurilor fiscale ale actiunilor de bailout, publicarea rezultatelor va fi o actiune pozitiva", a declarat Hans-Joachim Dubel, analist in cadrul Finpolconsult din Berlin. "Stim insa ca anumite banci au probleme, astfel incat o cifra globala nu ne va fi de mare ajutor."

Peer Steinbrueck, ministrul german de finante, isi semnalase anterior lipsa de disponibilitate privitoare la publicarea rezultatelor testelor. Unul dintre motive, spune Dubel, este ca politicienii germani sunt ingrijorati de amploarea problemelor cu care se confrunta creditorii de stat.

FMI isi va publica propriul raport legat de soliditatea sectorului bancar miercuri. Fondul a estimat in aprilie ca bancile europene mai au nevoie de 375 mld. dolari pentru a-si acoperi pierderile, comparativ cu 275 mld. dolari in cazul creditorilor americani. Estimarea a provocat consternare in randul oficialilor europeni.

Cu strategiile lor de investitii mai conservatoare, asiguratorii, cu exceptia AIG, au evitat in general cele mai toxice produse structurate care au provocat colapsul unui numar de banci occidentale anul trecut. Totusi, acestia sunt afectati acum de nivelul extrem de scazut al ratelor dobanzii din cele mai importante economii.