FOTOISTORIE / Cleopatra Trubetzkoi

Am dat din intamplare zilele trecute peste o fotografie realizata in tehnica colodiului umed, asadar de o vechime apreciabila. Autorul nu este specificat, totusi, cum ea a fost "imbunatatita" cu tempera, nu retusata, pentru a fi inramata in postura de mic tablou, banuiesc ca artistul care a realizat-o si colorat-o va fi fost maestrul Szathmari. La data aceea nu se aflau multi pictori si fotografi in Bucuresti capabili de asemenea interventii, periculoase daca le raportam la pretul de atunci al unei fotografii. Insa nu doresc sa discut problema autorului acestei fotografii. Mult mai interesant este personajul imortalizat: printesa Cleopatra Trubetzkoi.

Sora a doi domni, Grigore Ghica IV si Alexandru Dimitrie Ghica, si ruda apropiata a lui Ion Ghica, a fost casatorita, adolescenta fiind, cu un domn care putea sa-i fie bunic. Domnul respectiv avea doua mari calitati: era printul Trubetzkoi si poseda o avere uriasa in Rusia, vecina cu mosia lui Demidoff, potcovarul ajuns conte, deci in prejma Marii Caspice. O vreme, tanara principesa a trait ca o exilata in acele tinuturi indepartate, apoi, cand Dumnezeu s-a indurat de ea si i-a chemat sotul sa-l mustre in Ceruri, a purces repede la Paris ca sa recupereze timpul pierdut. A intretinut si un salon literar frecventat de romantici, mari amatori de creaturi exotice si de vaduve vesele. Bogdan-Duica afirma ca unul dintre poetii care ii calcau asiduu pragul era Lamartine. Posibil. Nu stiu ce barfe au ajuns la urechile Ghiculestilor, ca fratele si fostul Domn Al. Dim. Ghica a chemat-o cam intempestiv in tara. S-a supus fara proteste poruncii si s-a asezat comod intr-o casa incapatoare, pe Podul Mogosoaiei, unde, ca la Paris, a tinut un salon literar. Tanara inca si frumoasa, vaduva a zdrobit imediat o multime de inimi. Aprecia pe tinerii si zadarnicii petitori dupa forta suspinelor! L-a gazduit si pe Liszt, in trecerea lui prin Bucuresti in anul 1847… Verile o gaseau in conacul de pe mosia sa de la Baicoi, pe care a vandut-o la batranete Societatii Liedertafel. Cat a trait, printesa Trubetzkoi a luminat cultural orasul, seratele ei excluzand comparatia cu manifestarile asemanatoare organizate de Grigore Sutu.

EMANUEL BADESCU (n. 25 august 1952) este bibliotecar in cadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Romane. Licentiat in istorie la Universitatea Bucuresti, a colaborat cu peste 1.000 articole la revistele "Formula AS", "Lumea Magazin", "Magazin Istoric" si la "Ziarul de Duminica". A publicat 1 Decembrie 1918 Alba Iulia - Bucureşti si Imnurile nationale la romani. Este şi coautor al volumelor Scurtă istorie a regalităţii in România, Nicolae Ionescu. Bucureştii de altădată, De la Vatican la Ierusalim, Conspiraţia securităţii, Bucurestii in imagini in vremea lui Carol I (volum premiat de Uniunea Scriitorilor).