Hamers, ING: Achizitia BCR in 2002 ne-ar fi propulsat pe primul loc, dar pierdeam oportunitati
Olandezii de la ING au fost primii straini care au intrat pe piata financiara locala in 1994 si au crescut pana acum organic, fiind pe locul zece in functie de active.
ING nu priveste cu regret spre decizia din 2002 de a nu achizitiona BCR, pe atunci controlata de stat, chiar daca o asemenea miscare i-ar fi permis sa se propulseze chiar in varful sistemului bancar romanesc, spune Ralph Hamers, seful de atunci al sucursalei locale a olandezilor, care a fost promovat de la inceputul lui 2007 la conducerea diviziei de wholesale la nivelul grupului.
"BCR ar fi accelerat atingerea unor obiective strategice, respectiv am fi intrat in topul celor mai mari cinci jucatori chiar pe locul intai. Pe de alta parte, renuntand la aceasta achizitie, am avut oportunitatea de a face investitii green-field (de la zero, n. red.) pe toate liniile de afaceri. Pe nicio alta piata nu am mai facut asa ceva", a spus Hamers intr-un interviu acordat ZF.
In 2002 statul a incercat sa gaseasca un investitor strategic pentru BCR, iar olandezii de la ING au fost pe lista scurta, insa in final au renuntat. Ulterior, BERD si IFC au cumparat participatii cumuland 25% plus doua actiuni din capitalul bancii romanesti, angajandu-se astfel in restructurarea bancii. In 2006, procesul de privatizare a BCR s-a incheiat, banca fiind cumparata de grupul austriac Erste, care a platit 3,75 miliarde de euro pentru un pachet de 62% din actiunile bancii.
"Nu ne gandim la o varianta secundara de dezvoltare in Romania, pentru ca suntem increzatori ca vom cumpara BCR. Suntem dispusi sa investim oricat este necesar ca sa castigam", declara in iunie 2002 Ralph Hamers. Trei luni mai tarziu, cand la conducerea sucursalei de la Bucuresti se instalase Jan Op de Beek, grupul olandez lua prin surprindere piata, anuntand ca se retrage din joc. ING a invocat atunci trei motive principale - contextul global dificil, faptul ca piata de retail din Romania era intr-o faza incipienta si o anumita presiune a timpului in procesul de privatizare.
Hamers afirma ca, daca ar fi cumparat BCR, ING nu ar mai fi avut ocazia sa dezvolte propriile modele de business - cum a fost cel de Self'Banking utilizat pentru expansiunea pe retail. "Sunt modele in care credem, acestea sunt viitorul", spune el.
Romania este una din cele patru piete - alaturi de Olanda, Belgia si Polonia - unde ING este prezenta cu toate operatiunile, de la wholesale si retail banking la asigurari de viata, pensii, administrare de active sau leasing.
"Cresterea organica este mai solida si mai usor de gestionat. La o achizitie nu stii ce cumperi, dar am fi castigat cu siguranta cota de piata", spune Misu Negritoiu, care in 2006 a devenit primul roman numit de olandezi la conducerea sucursalei locale, deschisa in 1994.
Obiectivul strategic al ING este sa fie un jucator de top cinci pe piata locala, iar olandezii au ajuns deja sa detina aceasta pozitie pe anumite segmente de piata, avand, spre exemplu, in mod traditional o prezenta puternica in zona companiilor mari.
La sfarsitul anului trecut, ING avea active de 2,7 miliarde de euro, potrivit datelor raportate la BNR, care o plasau pe locul zece in sistem, cu o cota de piata de 3,5%. BCR ramane cea mai mare banca locala, cu active de 16 miliarde de euro la sfarsitul lui 2008 si o cota de piata de 20,3%.
"Romania va avea intotdeauna cel putin cinci banci mari, piata poate sa faca fata. Noi avem acum capacitatea de a ne creste cota de piata fara o achizitie", spune Misu Negritoiu.
Investiti in infrastructura ca sa puteti creste
Lipsa unor "artere vitale" care sa uneasca principalele centre de afaceri vor frana cresterea Romaniei dupa trecerea crizei, atentioneaza Ralph Hamers. "Infrastructura poate limita cresterea acestei tari. Investitiile in cai ferate, strazi si autostrazi pe rutele nord-sud, sud-est spre nord-vest, aceste artere vitale ale tarii, sunt absolut necesare. Daca ceva va restrictiona cresterea dupa recesiune, va fi infrastructura."
El considera ca momentan companiile mari rezista mai bine crizei decat cele mici, pentru ca au mai multe posibilitati, dar si rezerve mai mari acumulate in vremurile bune. Cel mai putin afectate sunt companiile din sectorul energetic, iar acestea vor incepe sa vina spre banci si cu planuri de investitii pentru care cauta finantare.
"Piata de fuziuni si achizitii a disparut timp de un an. Dar acum cei slabi sunt cumparati, iar bancile finanteaza aceste achizitii", mai spune Hamers. El subliniaza ca economia romaneasca are inca avantaje competitive, chiar daca trece printr-o recesiune severa.
"Este o contractie dura a economiei romanesti, dar nivelul de baza va fi mai bun ca la criza din 1999. Romania pastreaza unele avantaje - are o forta de munca educata si relativ mai ieftina fata de alte piete. Daca esti o companie si vrei sa treci de criza, Romania este o tara in care o sa vrei sa muti productia."