Paradoxul Constitutiei: chiar si demis de doua ori, Boc ramane in functie
PNL si UDMR (cu sprijinul explicit al PSD) au depus ieri o motiune de cenzura impotriva Guvernului PD-L. In aceasi vreme, Guvernul a contraatacat cu angajarea raspunderii pe legea pensiilor, lege care intra in vigoare, daca nu este depusa o noua motiune de cenzura inainte de caderea Executivului. Situatia este "care pe care".
Daca opozitia vrea sa blocheze, asa cum sustine, adoptarea legii pensiilor aprobata ieri in Guvern si trimisa urgent Parlamentului pentru angajarea raspunderii, atunci trebuie sa initieze, in termen de trei zile de la actul formal al angajarii, o noua motiune de cenzura care sa fie si aprobata si care ar conduce, automat, la caderea Guvernului.
Grija Guvernului: Nu daca va fi demis, ci cum va fi demis
Dupa cum arata datele, grija actualului Guvern nu este daca va fi demis, ci cum va fi demis. Asadar, PNL, PSD si UDMR pot demite Guvernul inainte ca acesta sa-si angajeze raspunderea pe legea pensiilor - caz in care Executivul nu mai poate face aproape nimic, avand un mandat limitat - dar pot la fel de bine rata momentul (Executivul sa reuseasca sa-si angajeze raspunderea inainte de a fi demis), caz in care trebuie initiata o noua motiune de cenzura.
In acest caz, Guvernul poate fi demis de doua ori, dar sa ramana in functie si sa organizeze si alegerile prezidentiale, pentru ca, potrivit Constitutiei (art. 110, al. 4), "Guvernul al carui mandat a incetat potrivit aliniatelor 1 (validarea alegerilor generale - n.n.) si 2 (demiterea Guvernului prin motiune - n.n.) indeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice pana la depunerea juramantului de membrii noului Guvern".
Regula este ca in termen de 20 de zile de la demiterea Guvernului presedintele Romaniei sa propuna un alt premier (sau acelasi) care sa formeze Guvernul. Daca propunerea este respinsa, mai exista inca un termen de 20 de zile ca presedintele sa propuna un nou prim-ministru (sau acelasi). Abia dupa aceasta presedintele poate dizolva Parlamentul si se organizeaza anticipate, insa acest lucru nu este obligatoriu.
"Daca guvernul este demis inainte sa-si angajeze raspunderea pe legea pensiilor, atunci el nu mai poate sa-si angajeze aceasta raspundere. Daca nu, opozitia trebuie sa initieze o noua motiune pentru a bloca legea, lucru care poate conduce la situatia ca Guvernul sa fie demis prin doua motiuni succesive, dar sa ramana sa administreze treburile tarii. Daca noul Guvern cade de doua ori in Parlament, nu este obligatoriu sa avem anticipate pentru ca, o data, ele sunt interzise de Constitutie in ultimele sase luni ale mandatului sefului statului si a doua oara seful statului nu este obligat sa organizeze anticipate, daca Guvernul cade de doua ori in Parlament. El poate propune inca un guvern, inca un guvern si inca un guvern, din 20 in 20 de zile", explica Ioan Stanomir, profesor de drept constitutional.
Motiunea este semnata de PNL, UDMR si PSD
Motiunea de cenzura depusa ieri la Senat si Camera Deputatilor de PNL si UDMR a fost semnata si de sapte deputati PSD.
Motiunea se numeste "11 impotriva Romaniei", cu referire la cei 11 membri ai Cabinetului - tot ce a mai ramas din marea coalitie PD-L-PSD.
Liderul deputatilor PNL, fostul premier Calin Popescu-Tariceanu, a sustinut ieri ca, prin motiune, se doreste sanctionarea "primilor pasi spre totalitarism" facuti de presedintele Basescu si de Guvern.
El a subliniat ca, in actuala situatie, "probabil un Parlament (referendumul pentru Parlamentul unicameral ar putea fi organizat odata cu alegerile prezidentiale) unicameral ar fi chiar inutil", mentionand ca nu crede ca mai trebuie sa se discute despre Parlament unicameral sau bicameral, ci "de o tara lipsita de Parlament, avand in vedere ca Guvernul poate sa decida orice prin ordonanta de urgenta sau asumare de raspundere".
Totul va depinde, asadar, de proceduri, pentru ca Parlamentul, controlat de liberali si social-democrati, blocheaza acum intrunirea conducerii Legislativului in care sa se ia, formal, act de decizia sefului statului de a organiza un referendum si tot aceasta majoritate incearca sa blocheze angajarea raspunderii Guvernului pe legea pensiilor, astfel incat guvernul sa fie demis in urma motiunii depuse ieri si nu in urma unei eventuale motiuni aparute in urma angajarii raspunderii.
Confruntat cu motiunea de cenzura, Emil Boc si-a pus ieri la bataie mandatul, angajand raspunderea guvernului sau pe noua lege a pensiilor, spre surprinderea opozitiei si a sindicatelor.
"Imi pun mandatul de bataie, ori trece legea, ori pleaca Guvernul", a spus Boc.
Proiectul de lege privind pensiile a fost aprobat de Guvern ieri, iar seful Executivului a sustinut ca ea va va elimina decalajele dintre pensiile foarte mari si cele foarte mici si ca va reduce pensiile exagerate. Insa lucrul de care se va lovi Guvernul este eterna problema, aceea ca un bun castigat nu mai poate fi luat inapoi, lucru care da demersului Guvernului adevarata sa dimensiune, aceea electorala.
Boc a aratat ieri la postul public de radio ca nu va renunta la decizia angajarii raspunderii pentru legea pensiilor si ca nu se teme de o eventuala motiune de cenzura.
"Daca parlamentarii doresc sa isi pastreze privilegiile, atunci sa demita Guvernul. Vor da explicatii alegatorilor", a spus Boc intr-o declaratie pur electorala.
Ce spune legea pensiilor pentru care Boc isi pune capul pe butuc
- Varsta de pensionare si stagiile complete de cotizare pentru femei vor creste cu trei luni pe an, incepand cu 2015, pentru a egala varsta de pensionare a barbatilor la 65 de ani pana in 2030.
- Pana in 2014, va continua cresterea varstelor de pensionare la 60 ani pentru femei si la 65 ani pentru barbati. (In prezent, varsta medie de pensionare este de 63,8 ani pentru barbati si de 58,9 ani in cazul femeilor.)
- Stagiul minim de cotizare pentru obtinerea unei pensii din sistemul unitar de pensii publice va creste gradual de la 12 ani si 4 luni la 15 ani in 2015 atat pentru femei, cat si pentru barbati.
- Astfel, stagiul complet de cotizare pentru obtinerea unei pensii pentru limita de varsta va creste in cazul acestora de la 25 ani la 30 ani in 2025, iar stagiul minim de cotizare in specialitate va urca de la 15 ani la 20 ani in 2025.
- Toate pensiile speciale vor fi integrate in sistemul public de pensii si recalculate in functie de contributie, ceea ce va conduce la o reducere a acestora in termen de maximum sase luni, angajatorul urmand sa suporte o contributie de asigurari sociale de 20,8%, iar angajatul de 10,5%.
- Va fi extinsa categoria contribuabililor la sistemul de pensii prin includerea persoanelor care obtin venituri din profesii liberale, manageriat si asociatii familiale. Prin noul sistem, toate persoanele care obtin venituri profesionale si nu platesc contributiile pentru pensii vor fi obligate sa achite aceste contributii.
- Va fi descurajata pensionarea anticipata partiala.