MEMORIA CARTII POSTALE / Dor de haiducie
Autor:
Calin Hentea
07.10.2009
Haiducul, ca personaj cinematografic, s-a dovedit
a fi un foarte profitabil ingredient pentru domolirea spiritului
gregar, fie acesta anglo-saxon (vezi "Robin Hood" sau "Zorro"), fie
mioritic (vezi "Şaptecai" sau "Iancu Jianu"). In fond, este vorba
despre revanşa livrescă a spiritului justiţiar al omului de rând,
care oricând se dă in vânt după o zeflemea la adresa
oficialităţilor, mai ales dacă povestea este palpitantă şi conţine
un ingredient erotic cât mai delicios. Rezultă astfel o reţetă
infailibilă pentru a fi digerată de marele ecran spre deliciul
popular şi creşterea exponenţială a numărului de bilete rupte la
intrare. Cinematograful românesc de odinioară ca şi cel mai deunăzi
nu a făcut excepţie.
In primul an al Marii Crize
interbelice, un regizor debutant, Horia Igiroşanu (1896-1960) lansa
două noi proiecte (incă mute) deschizătoare de gen pe malurile
Dâmboviţei, unde se consumau indeobşte producţii hollywoodiene:
"Iancu Jianu", cu premiera pe 3 martie 1929 la cinema Eforie, şi
"Haiducii", cu premiera pe 30 decembrie 1929 la cinema
Femina.
La fel ca in zilele noastre,
reacţia criticii faţă de o producţie autohtonă a fost perfect
divizată: dacă pentru cronicarul George Teodorescu, melancolicul şi
amorezatul Iancu Jianu era "o ruşine desăvârşită pentru creaţia
cinematografică naţională" ("Premiera ilustrată" din 28 februarie
1929), in schimb, Marcel Blossom afirma că "succesul a dezminţit
orice aşteptare" ("Cinema" din 25 decembrie 1929). Despre "drama de
aventuri" "Haiducii", "o inscenare cinematografică inspirată direct
din legendele populare despre viaţa haiducilor", PR-ul epocii
recomanda indreaga recuzită a genului: răpiri, răzbunări, iubiri,
travestiuri, lupte, urmăriri, cazne, patimi, pe care le vom regăsi
din plin 40 de ani mai tarziu, in foarte populara serie a
haiducilor regizată de Dinu Cocea. Acelaşi critic, Marcel Blossom,
compara "Haiducii" lui Igiroşanu cu westernurile americane din
punctul de vedere al dramatismului acţiunii şi plasticităţii
peisajului, la fel cum a incercat (şi uneorici chiar a reuşit) şi
seria din anii 70 cu ardelenii lui Dan Piţa in Vestul Sălbatic.
Inainte de a lansa, la sfârşitul
lui 1930, ultimul film din această primă trilogie haiducească,
intitulat "Ciocoii", Horia Igiroşanu a condus imediat după premieră
un turneu de promovare in ţară a "Haiducilor", in care vedetele
precursoare ale lui Ion Besoiu, Emanoil Petruţ, Florin Piersic,
Toma Caragiu, Colea Răutu, Marga Barbu, Aimee Iacobescu, Jean
Constantin urcau pe scena cinematografelor şi jucau "scene
dialogate", iar după proiecţie ofereau autografe pe cărţile poştale
special editate cu fotografia lor din film. Acei actori, care nu
s-au bucurat de o popularitate conservată pe mai multe decenii
precum cei din generaţia anilor 70, proveneau din Academia de
Mimodramă condusă tot de temerarul regizor Horia Igiroşanu: George
Ştefănescu in rolul lui Iancu Jianu (ulterior interpretat de
regretatul Adrian Pintea), Cristache Antoniu in rolul căpitanului
de haiduci Mereanu (rol preluat de Emanoil Petruţ şi adus la
notorietate de Florin Piersic sub numele de Şaptecai) şi Iva Dugan
care o juca pe seducătoarea Victoriţa şi, in travesti, pe haiducul
Mihăiţă intr-o manieră ceva mai proaspătă şi convingătoare decât
urmaşa acesteia din anii 70, Marga Barbu, soţia scenaristului
seriei "Haiducilor" şi ulterior a celei cu "Mărgelatu", Eugen
Barbu.
CALIN HENTEA (n. 2 mai 1958), inginer politehnist (1983) si doctor (Magna cum Laude) in stiinte militare, a fost ofiter in cadrul M.Ap.N. (1986-2008), lucrând ca jurnalist militar de televiziune si presa scrisa si apoi ca ofiter specialist in operatii psihologice in cadrul NATO. A efectuat misiuni NATO in Kosovo si Afganistan. A publicat mai multe volume despre propaganda, razboi mediatic si istorie militara in România si Statele Unite. Din 2008 este colaborator al "Ziarului de Duminica" si revistei "Flacara".