MEMORIA CARTII POSTALE / Dor de haiducie

Autor: Calin Hentea 07.10.2009
Haiducul, ca personaj cinematografic, s-a dovedit a fi un foarte profitabil ingredient pentru domolirea spiritului gregar, fie acesta anglo-saxon (vezi "Robin Hood" sau "Zorro"), fie mioritic (vezi "Şaptecai" sau "Iancu Jianu"). In fond, este vorba despre revanşa livrescă a spiritului justiţiar al omului de rând, care oricând se dă in vânt după o zeflemea la adresa oficialităţilor, mai ales dacă povestea este palpitantă şi conţine un ingredient erotic cât mai delicios. Rezultă astfel o reţetă infailibilă pentru a fi digerată de marele ecran spre deliciul popular şi creşterea exponenţială a numărului de bilete rupte la intrare. Cinematograful românesc de odinioară ca şi cel mai deunăzi nu a făcut excepţie.
In primul an al Marii Crize interbelice, un regizor debutant, Horia Igiroşanu (1896-1960) lansa două noi proiecte (incă mute) deschizătoare de gen pe malurile Dâmboviţei, unde se consumau indeobşte producţii hollywoodiene: "Iancu Jianu", cu premiera pe 3 martie 1929 la cinema Eforie, şi "Haiducii", cu premiera pe 30 decembrie 1929 la cinema Femina.
La fel ca in zilele noastre, reacţia criticii faţă de o producţie autohtonă a fost perfect divizată: dacă pentru cronicarul George Teodorescu, melancolicul şi amorezatul Iancu Jianu era "o ruşine desăvârşită pentru creaţia cinematografică naţională" ("Premiera ilustrată" din 28 februarie 1929), in schimb, Marcel Blossom afirma că "succesul a dezminţit orice aşteptare" ("Cinema" din 25 decembrie 1929). Despre "drama de aventuri" "Haiducii", "o inscenare cinematografică inspirată direct din legendele populare despre viaţa haiducilor", PR-ul epocii recomanda indreaga recuzită a genului: răpiri, răzbunări, iubiri, travestiuri, lupte, urmăriri, cazne, patimi, pe care le vom regăsi din plin 40 de ani mai tarziu, in foarte populara serie a haiducilor regizată de Dinu Cocea. Acelaşi critic, Marcel Blossom, compara "Haiducii" lui Igiroşanu cu westernurile americane din punctul de vedere al dramatismului acţiunii şi plasticităţii peisajului, la fel cum a incercat (şi uneorici chiar a reuşit) şi seria din anii 70 cu ardelenii lui Dan Piţa in Vestul Sălbatic.
Inainte de a lansa, la sfârşitul lui 1930, ultimul film din această primă trilogie haiducească, intitulat "Ciocoii", Horia Igiroşanu a condus imediat după premieră un turneu de promovare in ţară a "Haiducilor", in care vedetele precursoare ale lui Ion Besoiu, Emanoil Petruţ, Florin Piersic, Toma Caragiu, Colea Răutu, Marga Barbu, Aimee Iacobescu, Jean Constantin urcau pe scena cinematografelor şi jucau "scene dialogate", iar după proiecţie ofereau autografe pe cărţile poştale special editate cu fotografia lor din film. Acei actori, care nu s-au bucurat de o popularitate conservată pe mai multe decenii precum cei din generaţia anilor 70, proveneau din Academia de Mimodramă condusă tot de temerarul regizor Horia Igiroşanu: George Ştefănescu in rolul lui Iancu Jianu (ulterior interpretat de regretatul Adrian Pintea), Cristache Antoniu in rolul căpitanului de haiduci Mereanu (rol preluat de Emanoil Petruţ şi adus la notorietate de Florin Piersic sub numele de Şaptecai) şi Iva Dugan care o juca pe seducătoarea Victoriţa şi, in travesti, pe haiducul Mihăiţă intr-o manieră ceva mai proaspătă şi convingătoare decât urmaşa acesteia din anii 70, Marga Barbu, soţia scenaristului seriei "Haiducilor" şi ulterior a celei cu "Mărgelatu", Eugen Barbu.

CALIN HENTEA (n. 2 mai 1958), inginer politehnist (1983) si doctor (Magna cum Laude) in stiinte militare, a fost ofiter in cadrul M.Ap.N. (1986-2008), lucrând ca jurnalist militar de televiziune si presa scrisa si apoi ca ofiter specialist in operatii psihologice in cadrul NATO. A efectuat misiuni NATO in Kosovo si Afganistan. A publicat mai multe volume despre propaganda, razboi mediatic si istorie militara in România si Statele Unite. Din 2008 este colaborator al "Ziarului de Duminica" si revistei "Flacara".