Repornirea creditarii nu este posibila fara cresterea concurentei intre banci

Autor: Bogdan Chiritoiu 09.10.2009

Lupta pentru crearea unui mediu concurential inseamna mult mai mult decat sanctionarea comportamentelor anticoncurentiale ale actorilor din piata. Inseamna un efort comun din partea tuturor celor implicati - jucatori si arbitri - in favoarea asigurarii bunastarii cetateanului, in calitatea sa de consumator final de bunuri si servicii. Cu toate acestea, de multe ori, chiar statul este cel care ingradeste concurenta. Exista cazuri in care autoritati ale statului au promovat masuri legislative sau reglementari in folosul unui grup restrans de interese, in defavoarea interesului public.

In acest context, Consiliul Concurentei are menirea de a asigura un mediu concurential in Romania, in favoarea consumatorului, ceea ce ii da dreptul de a recomanda modificari ale prevederilor legislative anti-concurentiale. Daca in privinta practicilor anticoncurentiale avem toate parghiile necesare pentru a interveni, sanctiona si stopa, in cazul proiectelor legislative posibilitatile noastre sunt mai reduse. De aceea, dorim o colaborare mult mai stransa cu societatea civila, cu toti factorii implicati pentru a convinge guvernul si parlamentul sa modifice astfel de reglementari. Chiar si propuneri clar in beneficiul consumatorului, cum este liberalizarea vanzarii la pret redus sau in pierdere a suscitat opozitie. Iar Consiliul Concurentei a sustinut aceasta idee timp de 10 ani, fara succes!

Faptul ca Romania inregistreaza cea mai mare inflatie din UE, precum si adaptarea dificila la socul crizei indica existenta unor disfunctiuni, rigiditati la nivelul sectoarelor economiei romanesti.

Saptamana aceasta, Consiliul Concurentei a lansat, in parteneriat cu Societatea Academica din Romania, un raport cu propuneri de imbunatatire a mediului concurential in sectoare cheie ale economiei cum sunt energia, profesiile liberale si sectorul bancar.

Eficienta sectorului bancar este esentiala atat pentru bunastarea consumatorului, cat si pentru competitivitatea firmelor romanesti: este dificil sa concurezi cu firme care au acces la credite cu dobanzi de 3-4 %, cand trebuie sa platesti dobanzi de pana la 20%.

In acelasi timp, in Romania se practica dobanzi mari atat la creditele in lei, cat si la cele in valuta, cuplate cu diferente mari intre dobanzile active si cele pasive. Marjele bancilor romanesti depasesc chiar ratele dobanzilor din zona Euro, iar profiturile lor in 2008 sunt foarte mari. In plus, majoritatea bancilor se mentin profitabile chiar in noile conditii de criza, in timp ce corespondenele lor din SUA si vestul Europei inregistreaza pierderi serioase.

Legislatia europeana impune eliminarea comisionului de rambursare anticipata pentru creditele de consum, fara garantie imobiliara, pana in mai 2010, iar Consiliul Concurentei a solicitat autoritatilor sa ia masuri pentru transpunerea Directivei 2008/48/CE in legislatia nationala pana la termenul limita.

In sistemele bancare din SUA si chiar din Europa predomina creditele cu dobanda fixa, ceea ce inseamna ca banca suporta riscul evolutiei dobanzii. In aceasta situatie, comisonul de rambursare anticipata protejeaza banca de un comportamnent oportunist al clientului. Este evident faptul ca in lipsa comisionului de rambursare anticipata, clientul ar fi favorizat in caz ca dobanda de piata creste peste dobanda creditului contractat, iar in cazul scaderii dobanzii pietei ar putea sa isi refinanteze creditul la o rata mai avantajoasa. De aceea,creditul de rambursare anticipata poate fi o masura legitima de protejare a bancilor in economiile in care dobanda fixa este dominanta.

In Romania predomina, insa, creditele cu dobanda variabila, compusa dintr-o marja fixa a bancii si dobanda variabila a pietei (fie Euribor, Robor etc.). In acest mod, profitul bancii este in buna masura protejat, iar clientul suporta integral riscul cresterii dobanzii de piata.

Explicatia oferita de sectorul bancar este ca finantarea creditelor pe termen lung implica obtinerea de surse de finantare pe termen lung, iar comisionul de rambursare anticipata compenseaza costurile bancii pentru atragerea finantarii in conditiile pierderii veniturilor din dobanzi ca urmare a rambursarii anticipate. In realitate, dupa cum a dovedit criza actuala, creditele oferite pe termen lung clientilor romani au fost finantate prin imprumuturi pe termen scurt din partea bancilor-mama, ceea ce a si fortat in acest an incheierea acordurilor mijlocite de FMI prin care bancile straine prezente in Romania s-au angajat sa reinnoiasca liniile de finantare.

In aceasta situatie, coeficientul de rambursare anticipata nu mai este un mijloc legitim de protejare a bancilor, ci un mecanism de blocare a mobilitatii clientilor care ar putea sa profite de conditiile mai favorabile oferite de o alta banca, blocand astfel concurenta dintre banci si corolarul ei, scaderea dobanzilor si a comisioanelor efectiv platite de clienti. Repornirea creditarii este greu de realizat la nivelul actual al dobanzilor bancare.

Tinand cont de contextul economic romanesc, Consiliul Concurentei propune extinderea principiilor Directivei 2008/48/CE si la creditele ipotecare sau cu garantie imobiliara, eliminand sau plafonand la un nivel minim comisionul de rambursare anticipata.

Bogdan Chiritoiu este presedintele Consiliului Concurentei