BNR a fost nevoita sa vanda valuta ieri dupa-amiaza ca sa tina euro sub palierul de 4,3 lei

Euro a atins ieri dupa-amiaza pragul de 4,3 lei, dupa o pauza de sapte luni, la scurt timp dupa anuntarea rezultatelor votului in urma caruia Guvernul a fost demis. Cresterea cotatiilor a fost oprita doar de o interventie a BNR, care a vandut valuta, aratand astfel ca in continuare nu tolereaza spargerea plafonului de 4,3 lei pentru un euro.

"Caderea Guvernului fusese reflectata deja in pret, din moment ce calculele pentru votul motiunii de cenzura erau destul de clare. Piata a reflectat aceasta miscare in cotatii, atat cat a permis prezenta BNR. Cred ca BNR o sa apere pragul de 4,3 lei pentru un euro pana dupa alegeri", a comentat un dealer.

BNR a inceput sa vanda valuta ieri dupa-amiaza imediat dupa anuntarea rezultatelor votului asupra motiunii de cenzura. Astfel, euro a coborat rapid de la 4,3 la 4,28 lei. Ulterior cotatiile s-au stabilizat in jurul nivelului de 4,29 lei pentru un euro. In ultimele zile auro oscilase intre 4,27 si 4,29 lei.

De altfel, dealerii spun ca unele banci de la Londra au vandut euro chiar inainte de anuntarea rezultatului votului, alegand astfel sa isi inchida pozitiile si sa marcheze castigul, in conditiile in care scenariul era usor de anticipat.

Criza politica, inceputa in ultimul week-end din septembrie, cand fostul vicepremier Dan Nica a facut afirmatii privind tentative de fraudare a alegerilor in urma carora a fost demis, a sters intregul efort al BNR de a intari leul din septembrie.

Analistii ING au calculat ca BNR a cheltuit peste un miliard de euro din rezerve in septembrie, efortul fiind concentrat in a doua jumatate a lunii, cand euro a coborat de la 4,26 spre 4,18 lei. Intreaga apreciere a fost stearsa in prima saptamana din octombrie, cand euro a sarit pana la 4,28 lei, jucatorii reactionand la tensiunile de pe scena politica. Riscurile politice sunt vazute de analisti ca principalul factor care ar putea sa slabeasca leul.

"Cel mai important risc pentru leu ar fi nerespectarea acordului incheiat cu Fondul Monetar International din lipsa de angajament politic, iar un asemenea scenariu ar trebui evitat cu orice pret", subliniaza Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank. El noteaza pe de alta parte ca este probabil ca instabilitatea politica sa se mentina in perioada urmatoare, in conditiile in care sunt sanse scazute sa se contureze o noua majoritate in Parlament inainte de alegerile prezidentiale, programate pentru 22 noiembrie.

Pe piata monetara dobanzile au urcat ieri dupa-amiaza la 10%-11% pe an pentru depozitele pe perioade foarte scurte. BNR este pusa din nou intr-o pozitie dificila, fiind nevoita sa tina cantitatea de lei de pe piata sub un control strict, astfel incat sa evite o depreciere a cursului. Pe de alta parte, lipsa lichiditatilor duce la cresterea dobanzilor la care bancile isi percep dobanzi intre ele.

In octombrie anul trecut, cand BNR a parat un atac speculativ asupra leului, dobanzile au depasit in unele zile si 50% pe an.

Varf de plati la Trezorerie: astazi ajung la scadenta titluri de 5,75 mld. lei

Finantele au astazi de platit 5,75 mld. lei in contul titlurilor de stat care ajung la scadenta, reprezentand un varf istoric de plati pentru o singura zi.

Analistii spun ca Trezoreria nu va avea probleme sa faca platile, chiar daca de la inceputul lunii a imprumutat doar 1,7 miliarde de lei prin vanzarea de titluri de stat. "Trezoreria mai are bani. Au atras aproape patru miliarde de euro prin imprumuturile de la FMI, Comisia Europeana, club loan-ul atras de la bancile locale si vanzarea de bonduri in euro", mai spune Ionut Dumitru.

Desi vor incasa sume importante de la Trezorerie, bancile trebuie pe de alta parte sa ramburseze astazi creditele de refinantare de 11 miliarde de lei, pe care le contractasera luni de la BNR. In paralel, astazi se face decontarea licitatiei de luni, prin care statul a vandut certificate pe sase luni in valoare de 0,85 miliarde de lei.

Evolutia dobanzilor ramane insa incerta. Dobanzile ar putea sa urce in continuare astazi, considera analistii, avand in vedere ca este improbabil ca BNR sa ofere noi credite de refinantare, care ar alimenta presiunile de depreciere a cursului.

Ce a facut guvernul Boc pentru sistemul bancar

• Programul "Prima casa" a fost singura masura concreta luata de Guvern pentru a incuraja creditarea mediului privat. Pornit in iulie, programul a devenit complet operational abia in septembrie, iar cele mai recente date arata ca a sustinut acordarea de credite ipotecare in valoare de putin peste 200 mil. euro. Majoritatea finantarilor au mers insa catre achizitia de imobile vechi, ratandu-se astfel obiectivul de stimulare a pietei constructiilor.
• Capitalizarea bancilor era inca la niveluri confortabile la jumatatea anului, arata cele mai recente analize ale BNR, in ciuda cresterii creditelor neperformante, in conditiile in care in cadrul acordului cu FMI si Comisia Europeana grupurile bancare straine au fost determinate sa isi mentina suportul pentru filialele locale.
• Statul a fost in ultimul an principalul client al bancilor, absorbind prin titlurile vandute aproape integral lichiditatile, in detrimentul sectorului privat, care si-a vazut diminuat puternic accesul la finantari. Creditul guvernamental a crescut de la 13,1 mld. lei, la sfarsitul lunii noiembrie anul trecut, pana la 44,69 mld. lei in august, potrivit celor mai recente date ale BNR. Statul a fost nevoit sa imprumute sume importante pentru a acoperi deficitul bugetar enorm. Anul trecut, deficitul bugetar a fost de 5,4% din Produsul Intern Brut (PIB), grosul fiind acumulat in ultimele luni ale anului. Dupa primele noua luni din 2009, deficitul a urcat deja la 5% din PIB.
• In vara statul a imprumutat de la banci peste un miliard de euro, absorbind astfel si o parte din sumele eliberate din rezervele minime obligatorii.