FMI cere cresterea varstei de pensionare la 65 de ani inainte de 2030. Ministerul Muncii spune „Nu”

Ministerul Muncii ar putea definitiva proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice in urmatoarele zece zile. Noua forma a proiectului va cuprinde amendamentele formulate de sindicate, patronate si de Fondul Monetar International (FMI).

Printre amendamentele formulate de FMI se numara si acela privind accelerarea procesului de crestere si egalizare a varstei de pensionare. Proiectul initial prevedea cresterea varstei de pensionare, atat pentru barbati cat si pentru femei, la 65 de ani pana in anul 2030, insa Fondul Monetar International a sugerat accelerarea cresterii varstei de pensionare, astfel incat pensionarile la 65 de ani sa se faca mai devreme.

"Speram ca in zece zile sa avem un proiect de lege, care nu va fi neaparat cel final, in care sa inseram o parte dintre amendamentele aduse de sindicate, de patronate si de FMI si la care vom adauga propriile noastre completari", a declarat pentru ZF secretarul de stat in Ministerul Muncii, Mihai Seitan. "Nu am luat in considerare si amendamentul FMI privind cresterea varstei de pensionare la 65 de ani inainte de 2030".

Solutie de compromis

Decizia de a nu include in proiectul de lege propunerea FMI vine ca o solutie de compromis cu privire la varsta de pensionare, in conditiile in care sindicatele au cerut in mai multe randuri ca varsta de pensionare sa fie 63 de ani. In acest moment, varsta de pensionare legala este de 58 de ani si opt luni in cazul femeilor si 63 de ani si opt luni in cazul barbatilor. In realitate, varsta medie de pensionare este de 54 de ani ca urmare a cresterii spectaculoase a numarului pensionarilor anticipate.

Printre amendamentele formulate de sindicalisti si care nu au fost preluate de Ministerul Muncii se numara cel privind reducerea varstei de pensionare la 63 de ani, a declarat Seitan in cadrul sedintei publice de prezentare a proiectului de lege a pensiilor. In acelasi timp el a declarat ca va fi introdusa in proiectul de lege propunerea privind plafonarea contributiilor la nivelul a sapte salarii medii, fata de cinci salarii, asa cum solicitasera sindicatele.

Prin noua lege se incearca o echilibrare a raportului dintre contributii si cheltuieli, in conditiile in care bugetul public de pensii se confrunta cu un deficit de 1,5 mld. euro, ca urmare a cresterii numarului de beneficiari pana la 5,7 milioane de persoane si a scaderii numarului de contribuabili pana la 4,9 milioane de persoane.

Militarii ameninta ca scot in strada "o armata organizata"

Noul proiect prevede cooptarea in sistem a celor care realizeaza venituri din profesii liberale si a functionarilor care beneficiaza de pensii stabilite prin legi speciale si platite de la bugetul de stat, cum sunt magistratii, militarii si angajatii Ministerului de Interne. Cei aproximativ 200.000 de beneficiari de pensii speciale vor fi printre cei mai afectati de noul sistem de recalculare.

In acest context, reprezentantii sindicatului cadrelor militare au avertizat ca nu sunt de acord cu eliminarea legilor speciale privind calcularea pensiilor si ca in situatia in care nu ajung la un acord cu Ministerul Muncii vor scoate in strada "o armata organizata", potrivit Mediafax. Ei au explicat ulterior, la cererea reprezentantilor Ministrului Muncii, ca "armata organizata" va manifesta pasnic pentru drepturile sale.