MISTERELE CUVINTELOR/ Vocabularul tranzitiei (I). Decembristii

Autor: Alexandru Ciolan 22.10.2009

Douazeci de ani - frumoasa vârsta! Daca ar fi sa luam in serios unitatea cronologica de masurare a democratiei propusa de Silviu Brucan, primele doua decenii de dupa decembrie 1989 au reprezentat perioada de acomodare a românilor cu democratia.



Am depasit vârsta cresei, mergem la gradinita. Si putem privi, cu intelegere si amuzament, in urma, facând bilantul - inclusiv cel lingvistic, pentru ca vocabularul nostru cel de toate zilele s-a schimbat si el in nesfârsita noastra tranzitie. In doze homeopate administrate saptamânal, vom trece in revista, pâna la sfârsitul anului, câteva dintre inovatiile lexicale de dupa 1989.
Inainte de 1989, adjectivul "decembrist" era traducerea româneasca a rusului "dekabrist" si facea trimitere la revolta din decembrie 1825 a câtorva ofiteri rusi din Regimentul de Garda, francmasoni, liberali, nemultumiti de succesiunea la tronul tarist a Marelui Duce Nicolae. Decembristii (reuniti, din 1816, in Uniunea Salvarii, o societate secreta autodizolvata in 1821) ii jurasera credinta lui Constantin, fratele mai mare al lui Nicolae. Lovitura de palat a esuat, iar decembristii au fost condamnati la moarte sau surghiuniti in Siberia (ceea ce, poate, era mai cumplit decât spânzuratoarea).
In mintea românului de azi, "decembrist" trimite insa la decembrie 1989 (singurul dictionar de limba care consemneaza acest sens este "Marele Dictionar de Neologisme"), insa foarte rar ca atare si mai ales in adjectivul compus "post-decembrist", referitor la realitatile de dupa decembrie 1989. Felierea recenta imparte istoria româneasca, cel putin sub aspect lexical, in perioada "ante-decembrista" si "post-decembrista": "... stânga româneasca inca nedesprinsa de trecutul ante-decembrist va fi izolata in peisajul politic românesc..." (Z., 9 IX 09) / "Una dintre functiile primordiale ale statului post-decembrist a fost sa asigure un agregat de drenare a fondurilor publice catre grupurile clientelare" ("22", 11 V 04).
Decembrie 1989... Ce-a fost, de fapt, de-a feliat istoria României?
Oficial, se vorbeste despre o revolutie. Avem o "LEGE nr. 42 din 18 decembrie 1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din Decembrie 1989".
Analistii mai precauti vorbesc, neutru, despre "evenimente": "Cine ne «abureste» cu privire la evenimentele din decembrie 1989" (Z., 26 III 09).
Rauvoitorii vorbesc despre o lovitura de stat: "Cei zece ani de la lovitura de stat din decembrie '89 au constituit o perioada in care România a strigat dupa adevar..." (Z., 23 XII 99).
Cu argumente, acceptate de unii, respinse de altii, se vorbeste despre rascoala: "In «Bezna sub soare», scriitorul azer Cinghiz Abdulaev prezinta si «rascoala din decembrie '89». Abdulaev se afla atunci la Bucuresti ca ofiter in contraspionajul militar sovietic. In 1990 a fost declarat «persona non grata» in România" (J.Nat., 9 XII 08).
Iar mucalitii pun etichete (nu intotdeauna ignobile, nu intotdeauna superficiale si nu intotdeauna lipsite de sens) de tot hazul:
- diversiune: "Daca despre diversiunea pusa la cale in 1989 stim variantele oficiale..." (flu.averagedesign.com, 22 XII 08), cu ponderativul "marea diversiune" (evident, inspirat de sintagma Marea Revolutie din Octombrie, celebrata de bolsevici in noiembrie): "Marea diversiune din decembrie 1989" (Z., 23 XII 99);
- brambureala: "I.A. a iesit la pensie la scurta vreme dupa brambureala din decembrie '89" (Gaz. de Oradea, 14 II 05), cu ponderativul ironic "marea brambureala": "Vor trece inca 20-30 ani sa aflam câte ceva (ce se mai poate) despre marea brambureala din Decembrie 1989..." (realitatea.net, 10 VII 08);
- buluceala: "...schimbarea imaginii de anexa a Guvernului pe care a capatat-o Parlamentul in anii scursi de la buluceala din decembrie '89..." (Ev., 19 IX 05);
- inghesuiala, dar nu orice inghesuiala, ci una mare: "Mai tineti minte ca, imediat dupa marea inghesuiala din decembrie '89 - sa-i ierte Dumnezeu pe nevinovatii care au murit atunci - unele persoane care iesisera in fata erau intrebate: ce ati facut dumneavoastra in ultimii cinci ani?" (Cronica rom., 4 VII 08);
- impuscatura, si ea cu pretentii de bubuiala, iar nu de simple pacanituri: "La marea impuscatura din decembrie eram in armata, undeva prin Moldova" (forum.hornews.ro 26 XII 08).
Sa conchidem, impreuna cu un, pare-se, lucid raisonneur: "De fapt nu a fost nici revolutie si nici lovitura de stat. Au fost demonstratii uriase anti-Ceusescu si regimul sau. Demonstrantii l-au doborât pe N.C., nu Iliescu si ai lui. Iliescu a scos capul dupa fuga lui N.C., s-a autoinstalat sef al statului, a asigurat continuitatea comunismului in România si transformarea nomenclaturii comuniste in baroni si capitalisti de cumetrie" (forum.hotnews.ro, 27 XII 08).
A fost...? N-a fost...? Cine vrea sa afle nu are decât sa ne citeasca si saptamâna viitoare...
Exemplificari si datari pentru sensurile si cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR (Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator si publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia. Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba nepoti.