MISTERELE CUVINTELOR/ Vocabularul tranzitiei (I). Decembristii
Autor:
Alexandru Ciolan
22.10.2009
Douazeci de ani - frumoasa vârsta! Daca ar fi sa luam in serios unitatea cronologica de masurare a democratiei propusa de Silviu Brucan, primele doua decenii de dupa decembrie 1989 au reprezentat perioada de acomodare a românilor cu democratia.
Am depasit vârsta cresei, mergem la gradinita. Si
putem privi, cu intelegere si amuzament, in urma, facând bilantul -
inclusiv cel lingvistic, pentru ca vocabularul nostru cel de toate
zilele s-a schimbat si el in nesfârsita noastra tranzitie. In doze
homeopate administrate saptamânal, vom trece in revista, pâna la
sfârsitul anului, câteva dintre inovatiile lexicale de dupa
1989.
Inainte de 1989, adjectivul "decembrist" era
traducerea româneasca a rusului "dekabrist" si facea trimitere la
revolta din decembrie 1825 a câtorva ofiteri rusi din Regimentul de
Garda, francmasoni, liberali, nemultumiti de succesiunea la tronul
tarist a Marelui Duce Nicolae. Decembristii (reuniti, din 1816, in
Uniunea Salvarii, o societate secreta autodizolvata in 1821) ii
jurasera credinta lui Constantin, fratele mai mare al lui Nicolae.
Lovitura de palat a esuat, iar decembristii au fost condamnati la
moarte sau surghiuniti in Siberia (ceea ce, poate, era mai cumplit
decât spânzuratoarea).
In mintea românului de azi, "decembrist" trimite
insa la decembrie 1989 (singurul dictionar de limba care
consemneaza acest sens este "Marele Dictionar de Neologisme"), insa
foarte rar ca atare si mai ales in adjectivul compus
"post-decembrist", referitor la realitatile de dupa decembrie 1989.
Felierea recenta imparte istoria româneasca, cel putin sub aspect
lexical, in perioada "ante-decembrista" si "post-decembrista": "...
stânga româneasca inca nedesprinsa de trecutul
ante-decembrist va fi izolata in peisajul politic românesc..." (Z.,
9 IX 09) / "Una dintre functiile primordiale ale statului
post-decembrist a fost sa asigure un agregat de drenare a
fondurilor publice catre grupurile clientelare" ("22", 11 V
04).
Decembrie 1989... Ce-a fost, de fapt, de-a feliat
istoria României?
Oficial, se vorbeste despre o revolutie.
Avem o "LEGE nr. 42 din 18 decembrie 1990 pentru cinstirea
eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora,
ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din
Decembrie 1989".
Analistii mai precauti vorbesc, neutru,
despre "evenimente": "Cine ne «abureste» cu privire la evenimentele
din decembrie 1989" (Z., 26 III 09).
Rauvoitorii vorbesc despre o lovitura de
stat: "Cei zece ani de la lovitura de stat din decembrie '89 au
constituit o perioada in care România a strigat dupa adevar..."
(Z., 23 XII 99).
Cu argumente, acceptate de unii, respinse
de altii, se vorbeste despre rascoala: "In «Bezna sub soare»,
scriitorul azer Cinghiz Abdulaev prezinta si «rascoala din
decembrie '89». Abdulaev se afla atunci la Bucuresti
ca ofiter in contraspionajul militar sovietic. In 1990 a fost
declarat «persona non grata» in România" (J.Nat., 9 XII
08).
Iar mucalitii pun etichete (nu intotdeauna
ignobile, nu intotdeauna superficiale si nu intotdeauna lipsite de
sens) de tot hazul:
- diversiune: "Daca despre diversiunea pusa
la cale in 1989 stim variantele oficiale..."
(flu.averagedesign.com, 22 XII 08), cu ponderativul "marea
diversiune" (evident, inspirat de sintagma Marea Revolutie din
Octombrie, celebrata de bolsevici in noiembrie): "Marea diversiune
din decembrie 1989" (Z., 23 XII 99);
- brambureala: "I.A. a iesit la pensie la
scurta vreme dupa brambureala din decembrie '89" (Gaz. de Oradea,
14 II 05), cu ponderativul ironic "marea brambureala": "Vor trece
inca 20-30 ani sa aflam câte ceva (ce se mai poate) despre marea
brambureala din Decembrie 1989..." (realitatea.net, 10 VII
08);
- buluceala: "...schimbarea imaginii de
anexa a Guvernului pe care a capatat-o Parlamentul in anii scursi
de la buluceala din decembrie '89..." (Ev., 19 IX 05);
- inghesuiala, dar nu orice inghesuiala, ci
una mare: "Mai tineti minte ca, imediat dupa marea inghesuiala din
decembrie '89 - sa-i ierte Dumnezeu pe nevinovatii care au murit
atunci - unele persoane care iesisera in fata erau intrebate: ce
ati facut dumneavoastra in ultimii cinci ani?" (Cronica rom., 4 VII
08);
- impuscatura, si ea cu pretentii de bubuiala,
iar nu de simple pacanituri: "La marea impuscatura din decembrie
eram in armata, undeva prin Moldova" (forum.hornews.ro 26 XII
08).
Sa conchidem, impreuna cu un, pare-se,
lucid raisonneur: "De fapt nu a fost nici revolutie si
nici lovitura de stat. Au fost demonstratii uriase anti-Ceusescu si
regimul sau. Demonstrantii l-au doborât pe N.C., nu Iliescu si ai
lui. Iliescu a scos capul dupa fuga lui N.C., s-a autoinstalat sef
al statului, a asigurat continuitatea comunismului in România si
transformarea nomenclaturii comuniste in baroni si capitalisti de
cumetrie" (forum.hotnews.ro, 27 XII 08).
A fost...? N-a fost...? Cine vrea sa afle nu are
decât sa ne citeasca si saptamâna viitoare...
Exemplificari si datari pentru sensurile si
cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR
(Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura
Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti).
Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti).
Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi
redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la
Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),
editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator si
publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia.
Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela
Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire
Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba
nepoti.