INTERVIU/ Luminita Ghildus: „Arta s-ar vinde singura daca ar exista o legislatie adecvata”
Autor:
Stelian Turlea
28.10.2009
Nascuta la Horezu, Luminita
Ghildus a studiat germanistica la Universitatea Bucuresti, intre
1975 si 1979. Din 1979 a lucrat ca traducator-interpret la
Intreprinderea Optica Romana, in Bucuresti, apoi, din 1984 pana in
2006, la Ambasada Elvetiei, in calitate de traducator-interpret
relatii diplomatice. In zilele Revolutiei romane, a coordonat,
impreuna cu autoritatile elvetiene, sosirea pe Aeroportul Otopeni a
avioanelor cu ajutoare. Experienta elvetiana i-a fost esentiala
pentru formare. In 2006, a urmat un curs de comunicare la
Departamentul Federal al Afacerilor Externe de la Berna. La finele
lui 2006, a decis sa-si dezvolte afacerile pe care le incepuse cu
sotul ei in domeniul artei. Asa a ajuns sa conduca Galeria de Arta
GoldArt si sa fondeze, in 2008, Casa de Licitatii
Goldart.
- Conduci o galerie de arta,
GoldArt Gallery, de aproape doi ani. Ce inseamna sa conduci o
galerie de arta? Presupun ca e o lupta acerba intre galeriile
existente pe piata. Din ce motive?
- Din anul 2006 am decis sa fiu
independenta si sa ma ocup de ceea ce-mi facea mai multa placere si
anume de arta. Este adevarat ca, impreuna cu sotul meu, artistul
plastic Alexandru Ghildus, am infiintat doua galerii de arta, Blue
Gallery, la Sofitel, in anul 1992 si, mai tarziu, in 1997, GoldArt
Gallery, la Hotel Hilton-Athenee Palace. Am inteles insa ca numai o
implicare directa si constanta ar putea aduce succesul unei galerii
de arta. Ideea unei case de licitatii am avut-o mai tarziu, la
inceputul anului 2000, urmarind piata de arta din Romania si din
lume. GoldArt Gallery din cadrul Hotelului Hilton - Athenee Palace
este axata in principal pe arta contemporana, pe cand casa de
licitatii cu acelasi nume, care-si organizeaza licitatiile in
Galeria de Arta Galateca a Bibliotecii Centrale Universitare,
prezinta si vinde, in principal, arta veche si moderna. Perioada
cuprinsa intre anii 1992, cand am deschis prima galerie, si 2008,
cand am fondat casa de licitatii, a insemnat acumulare de
cunostinte in domeniul artei, acomodare cu principalii actori de pe
piata, studiere a conceptelor de marketing. O casa de licitatii
presupune in general notiuni de arta si management, dar si multa
abilitate de comunicare, de negociere si de cunoastere efectiva cel
putin a creatiei celor mai mari nume ale picturii romanesti. De
aceea, inceputul nu a fost deloc simplu, mai ales ca a coincis cu
inceputul crizei economice. Concurenta pe piata de arta este la fel
de mare ca in orice alt domeniu, cu diferenta ca produsele pe care
le propunem noi spre vanzare sunt unice, nu se gasesc in doua
locuri in acelasi timp. Succesul depinde asadar de abilitatea de a
avea lucrari de arta de buna calitate si corect expertizate. De
aici si lupta acerba, dar si unele atacuri, mai mult sau mai putin
fatise, la adresa noastra.
- Ce-a adus nou GoldArt
Gallery?
- Casa de Licitatii GoldArt a
indraznit sa ofere arta plastica contemporana, a tiparit inca de la
inceput un catalog cu imagini color alte tuturor lucrarilor din
licitatie, a pus accent pe calitatea expunerii lucrarilor creand o
atmosfera eleganta in spatiul expozitional si a organizat multe
alte evenimente de promovare a artei - expozitii ale unor colectii
mai putin cunoscute sau licitatii cu scop umanitar, precum cea
care a avut loc la Caminul Artei, la 1 octombrie, cu lucrari ale
unor artisti canadieni. O anumita suma de bani va fi donata
azilului de batrani de la Manastirea Bogdanesti, judetul
Suceava.
- Cu ce succese se poate
mandri GoldArt?
- Din 1997 pana astazi, prin
Galeria de Arta de la Hotelul Hilton s-au vandut aproximativ 19.000
lucrari de arta ale creatorilor romani contemporani, majoritatea
cumparatorilor fiind cetateni straini. Acestea au ajuns in
colectiile unor actori celebri, precum Christopher Lambert, Tom
Slater, Michael Madsen, Rupert Procter, Jim Byrne, ale unor vedete
de succes ca Mihaela Radulescu, ale unor oameni de afaceri sau ale
unor politicieni, cum ar fi, spre exemplu, Pascal Couchepin, fost
presedinte al Elvetiei, care, in biroul sau de la Berna, a etalat
vasul de sticla, creatie a artistului plastic Mihai Topescu,
cumparat din galeria noastra. Am promovat asadar si o alta imagine
a Romaniei si a locuitorilor ei, o imagine a bunului-gust, a
creativitatii, a imaginatiei. Toate acestea cu eforturi proprii,
fara nici un ajutor din partea unor institutii ale statului. De
altfel, arta nu are nevoie de ajutor, s-ar vinde singura daca ar
exista o legislatie adecvata. In acest sens, as propune
neimpozitarea venitului investit in arta. S-ar incasa astfel mai
multi bani din TVA-ul aplicat vanzarilor si, in mod sigur, ar iesi
la suprafata multe tranzactii din zona gri a acestui
comert.
- Pe ce fel de arta e pus
accentul?
- De doi ani, am inceput un
proiect intitulat "Hilton Art Club", prin care am promovat arta
contemporana romaneasca intr-un spatiu neconventional, acela al
unui hotel de lux. Anul acesta, am initiat, in cadrul proiectului,
programul «Maestri si discipoli», reunind maestri recunoscuti ai
plasticii romanesti contemporane, veritabili "creatori" de scoala,
alaturi de "ucenici" ai acestora, deveniti, multi dintre ei,
personalitati marcante, cu o bineconturata fizionomie artistica.
I-am avut astfel invitati pe Vasile Grigore, Marilena Murariu,
Emanoil Mazilu, iar acum pe Vasile Celmare si Diana
Braescu.
- Ce fel de lucrari se
cumpara? Numai nume consecrate?
- Anul acesta, am editat un
catalog cu imagini, cuprinzand toate vanzarile Casei de Licitatii
GoldArt pe anul 2008, o noutate absoluta in zona licitatiilor de
arta. Catalogul prezinta, pe de o parte, un top al celor mai bine
vandute lucrari, iar, pe de alta parte, o situatie a lucrarilor
artistilor prezentati in ordine alfabetica. Asadar, am incercat
stabilirea unei cotatii a artistilor, prin insumarea tuturor
vanzarilor efectuate pe parcursul unui an. In cele 15 licitatii
organizate in 2008, au fost expuse 1.500 de lucrari de arta
plastica si s-au vandut 609, dintre care doar 32 nesemnate si
neatribuite vreunui autor. Din totalul lucrarilor de arta plastica,
198 au apartinut artistilor contemporani. Procentul lucrarilor
vandute a fost de 40%, destul de bun daca ne raportam la situatia
de pe piata autohtona, dar inca mult sub procentele obisnuite la
casele de licitatie din tari cu traditie precum Franta, SUA sau
Anglia.
- Care a fost succesul cel
mai mare inregistrat de GoldArt Gallery?
- Comertul cu opere de arta s-a
specializat, nu se mai cumpara la intamplare. Colectionarii
urmaresc anumiti autori sau anumite opere de arta. Se cumpara in
special pictura, numele consacrate si lucrarile semnate. A devenit
evident, in aceasta perioada de criza, ca o opera de arta autentica
este o investitie profitabila si mult mai lichida decat
investitiile in terenuri si case. Casa noastra de licitatie a
inregistrat chiar de curand, la ultima sa licitatie, din 27
septembrie, un frumos succes cu un tablou de Nicolae Tonitza, care
s-a adjudecat la pretul de 165.000 de lei, pornind de la suma de
100.000 lei. Tot anul acesta am vandut un tablou semnat de Theodor
Pallady, cu suma de 232.000 de lei, de altfel cel mai scump vandut
de GoldArt. In topul celor mai scumpe lucrari vandute de noi in
2009 se numara opere semnate de Gheorghe Petrascu, Nicolae
Grigorescu, Stefan Popescu si Eustatiu Stoenescu, primele locuri
fiind ocupate de Theodor Pallady, Nicolae Grigorescu, Gheorghe
Petrascu si Nicolae Tonitza.
- Cine vinde, cine cumpara,
cine asigura expertiza?
- Printre cei care vand acum se
numara colectionarii vechi, urmasii acestora, negustorii sau
colectionarii noi, de dupa 1989. Cei care doresc sa vanda lucrari
de arta ar trebui sa stie ca vanzarea prin licitatie publica este
cea mai transparenta si profitabila. Comisionul Casei GoldArt este
de 15,5% din pretul de adjudecare, iar preturile, daca sunt
stabilite corect, au sanse sa creasca in timpul licitatiei.
Cumparatorii apartin tuturor mediilor sociale - avocati, profesori,
doctori, oameni de afaceri, bancheri, colectionari straini,
negustori, in general iubitori de arta si investitori.
- Daca un artist plastic
necunoscut incearca sa intre pe piata, o poate face prin acest
sistem?
- Oricine se poate adresa casei
noastre de licitatii pentru a vinde sau cumpara un tablou sau
pentru a organiza o expozitie interesanta. Expertii nostri sunt
autorizati de Ministerul Culturii, iar expertiza si evaluarea
lucrarilor sunt gratuite.
Pe de alta parte, un artist
plastic tanar poate sa intre pe aceasta piata daca ne convige ca
arta lui este de calitate si originala. Pentru tineri, programul
Hilton Art Club ofera cadrul lansarii si al sustinerii, iar in
licitatii, alaturi de artistii cu nume, cei tineri se regasesc din
ce in ce mai des.
Seriozitatea intregului
colectiv, atentia speciala aratata expertizei si, de ce nu,
indrazneala de a introduce noutati in programele expozitionale si
in licitatii au facut posibile contacte internationale care speram
sa fie de succes.
STELIAN TURLEA (n. 1946) a
urmat studii de filologie (1968) si filosofie (1976), la Bucuresti,
a fost aproape trei decenii redactor de politica externa la revista
"Lumea", a condus, dupa 1989, revistele "Lumea", "Zig-Zag", apoi
ziarul "Meridian", dupa care a lucrat in televiziune, ca sef al
departamentului de stiri al Antenei 1. Din 1996 lucreaza la PRO TV,
din 2000 este si editor senior al Ziarului de Duminica. Este
autorul a zece carti de publicistica, zece romane, opt carti pentru
copii si doua traduceri. A ingrijit trei albume. A primit Premiul
Uniunii Scriitorilor pentru literatura pentru copii (2003), Premiul
Asociatiei Editorilor din Romania (AER) pentru literatura pentru
copii (2005), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (2006),
Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (2007). A fost
nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatura
pentru copii in 2000 si Premiul AER pentru roman in 2003.