AMINTIRI DIN COMUNISM/ Flagrant delict de libertate

Polonia - o ţară cât un continent de istorie, pe umerii căreia destinul a ţinut morţiş să aşeze in evantai toate ingredientele unui "stil de viaţă" original. De la fala nobiliară, orgoliul vizionar, rezistenţa fanatică şi obida neinghiţită, până la curajul iresponsabil, tragismul stenic, catolicismul fervent şi zeflemeaua expansivă. Plus, să nu uităm, cinstea dezrobirii. S-a verificat in toate cazurile posibile: vulturul polonez guvernează peste 38 de milioane de libertăţi. Niciun ucaz şi nicio concesie n-au putut indoi spinarea acestui popor. Tocmai de aceea, pentru că născocirile minţii sale au avut intotdeauna ceva aparte, ori de câte ori suntem martorii unei resuscitări a lor pe fâşii mnemotehnice de istorie, ne situăm intr-o poziţie de perfectă sinonimie cu sărbătoarea. In primul rând a exemplarităţii.

"Republica bananieră. Expresia anilor '80"*, curator Jolanta Ciesielska, recuperează mesajul cu care arta poloneză, a cărei libertate continuă să surprindă şi acum, darâma fără frică dictatura comunistă din Polonia deceniului opt şi-l părpălea la foc mic pe generalul-dictator Jaruzelski, autorul legii marţiale din 13 decembrie 1981. Altfel spus, finala nemulţumirii pe ţară. Când "Alternativa Portocalie" din Wroclaw, de pildă, provoca happening-uri de stradă, in faţa cărora poliţia s-a dovedit de foarte multe ori neputincioasă. Atunci, tinerii contestatari, pe cap cu scufiţe de pitici, ascuţite şi portocalii, strigau lozinci "pozitive" greu de contestat, precum: "Hârtie igienică pentru toţi!", "Sărbătorim cu toţii aniversarea Revoluţiei din Octombrie!", "Moşi Crăciuni, uniţi-vă!" sau "Libertate pentru pitici!". Şi când semnul lor distinctiv era chiar personajul piticului, prezent peste tot, pe pancarte, afişe, fluturaşi; ba chiar şi pe ziduri, in locul lozincilor comuniste mobilizator-insufleţitoare, acoperite necontenit de straturi de vopsea.

Un mesaj incitant şi fulminant, semnat de artişti emblematici ai vremii, (unii dintre ei foarte tineri atunci!), Sylwester Ambroziak, Krzysztof M. Bednarski, Ewa Ciepielewska, Zbigniew Maciej Dowgiallo, Ryszard Grzyb, Bozena Grzyb-Jarodzka, Marek Janiak, Pawel Jarodzki, Jerzy Kosalka, Pawel Kowalewski, Andrzej Kwietniewski, Andrzej Egon Miastkowski, Piotr Mlodozeniec, Jaroslaw Modzelewski, Zdzislaw Nitka, Marek Rogulski, Adam Rzepecki, Krzysztof Skarbek, Marek Sobczyk, Pawel Susid, Andrzej Swietlik, Andrzej Makary Wielogorski, Ryszard Wozniak, precum şi de mai multe grupuri artistice poloneze din acei ani, precum "Gruppa", "Luxus", "Lodz Kaliska", "Pomaranczowa Alternatywa" (Alternativa Portocalie), "Wspolnota Leeezec" (Asociaţia Tolănireeea), care, după 1989, s-au retras in istorie. Doar "Lodz Kaliska", unul din acele "cuiburi de conştiinţe", cum ironic erau supranumite, este activ şi astăzi, sărbătorind 30 de ani de la infiinţare.

Un mesaj de rezistenţă - rămâne ca o obsesie imaginea unei libertăţi surprinse in flagrant delict de existenţă (atunci, fireşte!) - aşezat in suporturi diversificate: pictură, grafică, instalaţii, sculptură, afiş, fotografie, film. Unul incă proaspăt şi la fel de savuros. Şi, totodată, unul formativ, care ar trebui să dea de gândit oricui mai are astăzi chef de joacă să se piardă in istorioară, cochetând năprasnic cu noţiunea de autoritarism ori valsând glamoros cu sora sa mai mare, dictatura.

In aceleaşi timpuri (atunci şi acum!), expoziţia reprezintă pentru noi şi un act de reparaţie in memoria noastră colectivă, a celor care in acei ani eminamente "bananieri" se nutreau cu lăcomie din aducţiunile civilizaţiei poloneze contemporane, drenată, cu nesfârşite precauţii, pe căi subterane. Şi cu incidenţe de exprimare ce se transformau, aici, la noi, in veritabile mituri consumabile, prin care fantezia erantă odihnea orice spirit, cât ar fi fost de bicisnic, iar disidenţa in mase se făcea uneori jenant, la mâna a doua, cu procură.

Papa Ioan Paul al II-lea, samizdatul, Solidarnosc, jazz-rock, afişul polonez, Lech Walesa, grevele din '88, discurile lui Czeslaw Niemen (puţini ştiu că acest mare cântăreţ, dispărut dintre noi acum cinci ani, inregistra, hăăăăt! in 1974, "Mourner's Rhapsody", cu Jan Hammer şi Rick Laird de la Mahavishnu Orchestra!), după aceea, preotul-martir Jerzy Popieluszko, construcţia lexicală bizară "mareşal al Seimului", anexele secrete ale tratatului Ribbentrop-Molotov, underground-ul de vinil, pădurea de la Katyn, Lolek şi Bolek, "Convorbirile mesei rotunde" (negocierile dintre partidul comunist şi sindicate), festivalul de muzică uşoară de la Sopot sau, in fine, fraţii Kaczynski (unul din ei, astăzi preşedintele ţării!) in filmul "Cei doi care au furat Luna"(1962) - toate aveau gustul imposibil de falsificat al insolitului natural, al sfidării originale şi al eroismului civilizat. Acestea toate la noi fiind fictive. O mică diferenţă, vitală insă: in timp ce la polonezi, libertatea era o chestiune de viaţă şi de moarte, la noi era una de viaţă şi...de viaţă. Iar, cu vremea, din calicie, ne-am obişnuit. Excepţiile eroizante au fost ingropate in mentalul comun, nesătul de-atâta omisiune. Am spune, din păcate. Dar, mai degrabă, e dintr-un singur păcat: uitarea.

Aşadar - ca să retrăim in hologramă aburul de conspirativitate al anilor '80, ca să ne facem curaj şi, in timp ce vizităm expoziţia, măcar acum să fim surprinşi in flagrant delict de libertate şi, nu in ultimul rând, ca să omagiem intrucâtva operele unor artişti ai lumii, care, la vreme de teroare, au făcut din indrăzneală o problemă de onoare - e loc destul pentru intâlnirea cu istoria. O năvală ar fi mai utilă.

*) "Republica bananieră. Expresia anilor '80", Galeria ¾ TNB, Muzeul Naţional de Artă Contemporană

SEBASTIAN AMZA este pseudonimul de cronicar de artă al lui FLORIN TOMA, scriitor şi jurnalist. Acesta este autor, printre altele, al volumelor "Peisaj cu fluturi noaptea" - nuvele (1986), "Moştenirea Familiei Bildungsroman" - roman (2005), "Trei nuvele sexemplare" (in curs de apariţie), al ediţiei "Petru Comarnescu - KALOKAGATHON" (ingrijită impreună cu acad. Dan Grigorescu, 1986), al unor cărţi de interviuri, precum şi colaborator al unor publicaţii din ţară şi străinătate.