AMINTIRI DIN COMUNISM/ Flagrant delict de libertate
Autor:
Sebastian Amza
28.10.2009
Polonia - o ţară cât un continent de istorie, pe umerii căreia
destinul a ţinut morţiş să aşeze in evantai toate ingredientele
unui "stil de viaţă" original. De la fala nobiliară, orgoliul
vizionar, rezistenţa fanatică şi obida neinghiţită, până la curajul
iresponsabil, tragismul stenic, catolicismul fervent şi zeflemeaua
expansivă. Plus, să nu uităm, cinstea dezrobirii. S-a verificat in
toate cazurile posibile: vulturul polonez guvernează peste 38 de
milioane de libertăţi. Niciun ucaz şi nicio concesie n-au putut
indoi spinarea acestui popor. Tocmai de aceea, pentru că
născocirile minţii sale au avut intotdeauna ceva aparte, ori de
câte ori suntem martorii unei resuscitări a lor pe fâşii
mnemotehnice de istorie, ne situăm intr-o poziţie de perfectă
sinonimie cu sărbătoarea.
In primul rând a exemplarităţii.
"Republica bananieră. Expresia anilor '80"*, curator Jolanta
Ciesielska, recuperează mesajul cu care arta poloneză, a cărei
libertate continuă să surprindă şi acum, darâma fără frică
dictatura comunistă din Polonia deceniului opt şi-l părpălea la foc
mic pe generalul-dictator Jaruzelski, autorul legii marţiale din 13
decembrie 1981. Altfel spus, finala nemulţumirii pe ţară. Când
"Alternativa Portocalie" din Wroclaw, de pildă, provoca
happening-uri de stradă, in faţa cărora poliţia s-a dovedit de
foarte multe ori neputincioasă. Atunci, tinerii contestatari, pe
cap cu scufiţe de pitici, ascuţite şi portocalii, strigau lozinci
"pozitive" greu de contestat, precum: "Hârtie igienică pentru
toţi!", "Sărbătorim cu toţii aniversarea Revoluţiei din
Octombrie!", "Moşi Crăciuni, uniţi-vă!" sau "Libertate pentru
pitici!". Şi când semnul lor distinctiv era chiar personajul
piticului, prezent peste tot, pe pancarte, afişe, fluturaşi; ba
chiar şi pe ziduri, in locul lozincilor comuniste
mobilizator-insufleţitoare, acoperite necontenit de straturi de
vopsea.
Un mesaj incitant şi fulminant, semnat de artişti emblematici
ai vremii, (unii dintre ei foarte tineri atunci!), Sylwester
Ambroziak, Krzysztof M. Bednarski, Ewa Ciepielewska, Zbigniew
Maciej Dowgiallo, Ryszard Grzyb, Bozena Grzyb-Jarodzka, Marek
Janiak, Pawel Jarodzki, Jerzy Kosalka, Pawel Kowalewski, Andrzej
Kwietniewski, Andrzej Egon Miastkowski, Piotr Mlodozeniec, Jaroslaw
Modzelewski, Zdzislaw Nitka, Marek Rogulski, Adam Rzepecki,
Krzysztof Skarbek, Marek Sobczyk, Pawel Susid, Andrzej Swietlik,
Andrzej Makary Wielogorski, Ryszard Wozniak, precum şi de mai multe
grupuri artistice poloneze din acei ani, precum "Gruppa", "Luxus",
"Lodz Kaliska", "Pomaranczowa Alternatywa" (Alternativa
Portocalie), "Wspolnota Leeezec" (Asociaţia Tolănireeea), care,
după 1989, s-au retras in istorie. Doar "Lodz Kaliska", unul din
acele "cuiburi de conştiinţe", cum ironic erau supranumite, este
activ şi astăzi, sărbătorind 30 de ani de la infiinţare.
Un mesaj de rezistenţă - rămâne ca o obsesie imaginea unei
libertăţi surprinse in flagrant delict de existenţă (atunci,
fireşte!) - aşezat in suporturi diversificate: pictură, grafică,
instalaţii, sculptură, afiş, fotografie, film. Unul incă proaspăt
şi la fel de savuros. Şi, totodată, unul formativ, care ar trebui
să dea de gândit oricui mai are astăzi chef de joacă să se piardă
in istorioară, cochetând năprasnic cu noţiunea de autoritarism ori
valsând glamoros cu sora sa mai mare, dictatura.
In aceleaşi timpuri (atunci şi acum!), expoziţia reprezintă
pentru noi şi un act de reparaţie in memoria noastră colectivă, a
celor care in acei ani eminamente "bananieri" se nutreau cu lăcomie
din aducţiunile civilizaţiei poloneze contemporane, drenată, cu
nesfârşite precauţii, pe căi subterane. Şi cu incidenţe de
exprimare ce se transformau, aici, la noi, in veritabile mituri
consumabile, prin care fantezia erantă odihnea orice spirit, cât ar
fi fost de bicisnic, iar disidenţa in mase se făcea uneori jenant,
la mâna a doua, cu procură.
Papa Ioan Paul al II-lea, samizdatul, Solidarnosc, jazz-rock,
afişul polonez, Lech Walesa, grevele din '88, discurile lui Czeslaw
Niemen (puţini ştiu că acest mare cântăreţ, dispărut dintre noi
acum cinci ani, inregistra, hăăăăt! in 1974, "Mourner's Rhapsody",
cu Jan Hammer şi Rick Laird de la Mahavishnu Orchestra!), după
aceea, preotul-martir Jerzy Popieluszko, construcţia lexicală
bizară "mareşal al Seimului", anexele secrete ale tratatului
Ribbentrop-Molotov, underground-ul de vinil, pădurea de la Katyn,
Lolek şi Bolek, "Convorbirile mesei rotunde" (negocierile dintre
partidul comunist şi sindicate), festivalul de muzică uşoară de la
Sopot sau, in fine, fraţii Kaczynski (unul din ei, astăzi
preşedintele ţării!) in filmul "Cei doi care au furat Luna"(1962) -
toate aveau gustul imposibil de falsificat al insolitului natural,
al sfidării originale şi al eroismului civilizat. Acestea toate la
noi fiind fictive. O mică diferenţă, vitală insă: in timp ce la
polonezi, libertatea era o chestiune de viaţă şi de moarte, la noi
era una de viaţă şi...de viaţă. Iar, cu vremea, din calicie, ne-am
obişnuit. Excepţiile eroizante au fost ingropate in mentalul comun,
nesătul de-atâta omisiune. Am spune, din păcate. Dar, mai degrabă,
e dintr-un singur păcat: uitarea.
Aşadar - ca să retrăim in hologramă aburul de conspirativitate
al anilor '80, ca să ne facem curaj şi, in timp ce vizităm
expoziţia, măcar acum să fim surprinşi in flagrant delict de
libertate şi, nu in ultimul rând, ca să omagiem intrucâtva operele
unor artişti ai lumii, care, la vreme de teroare, au făcut din
indrăzneală o problemă de onoare - e loc destul pentru intâlnirea
cu istoria. O năvală ar fi mai utilă.
*) "Republica bananieră. Expresia anilor '80", Galeria ¾ TNB,
Muzeul Naţional de Artă Contemporană
SEBASTIAN
AMZA este pseudonimul de cronicar de artă al lui
FLORIN TOMA, scriitor şi jurnalist. Acesta este autor, printre
altele, al volumelor "Peisaj cu fluturi noaptea" - nuvele (1986),
"Moştenirea Familiei Bildungsroman" - roman (2005), "Trei nuvele
sexemplare" (in curs de apariţie), al ediţiei "Petru Comarnescu -
KALOKAGATHON" (ingrijită impreună cu acad. Dan Grigorescu, 1986),
al unor cărţi de interviuri, precum şi colaborator al unor
publicaţii din ţară şi străinătate.