Statul trebuie sa gaseasca doua miliarde de euro pentru finantarea deficitului in noiembrie si decembrie

Fara miliardul de euro de la Uniunea Europeana care nu va mai veni anul acesta si fara cel de-al doilea miliard care urma sa fie obtinut prin emisiunea de eurobonduri, Ministerul Finantelor va trebui sa gaseasca cel putin 2 mld. euro cu care sa acopere deficitul de venituri bugetare pe noiembrie si decembrie.

Statul conteaza inca pe incasarea in decembrie a transei a treia de la FMI, in valoare de 1,5 miliarde de euro, desi board-ul Fondului va fi greu de convins sa elibereze banii in absenta unor angajamente concrete ale Bucurestiului.

Deja FMI a facut o concesie importanta prin faptul ca si-a trimis misiunea de evaluare in Romania pentru a discuta cu un guvern demis, care nu-si poate asuma niciun angajament concret atat timp cat nu mai are nici capacitatea legala de a trimite Parlamentului proiectul de buget pe 2010. In acest context, capata mai multa greutate discutiile cu liderii principalelor partide parlamentare, in sarcina carora cade responsabilitatea asumarii obligatiei ca bugetul pe 2010 sa fie adoptat pana in prima parte a lunii decembrie.

Chiar daca FMI ar putea arata in continuare clementa in privinta intarzierilor la adoptarea noii legislatii privind pensiile, salarizarea in sectorul bugetar si responsabilitatea fiscala, aprobarea in Parlament a bugetului pe 2010 ramane cruciala.

Desigur, oficialii FMI isi dau seama ca alegerile prezidentiale de pe 6 decembrie pot conduce la o configurantie guvernamentala care sa doreasca amendarea ulterioara a bugetului pe 2010. Indiferent de circumstante insa, Fondul pretinde mentinerea tintei de deficit bugetar de 5,9% din PIB pentru anul viitor si reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile.

Acesta din urma ramane cel mai problematic obiectiv din cauza ca guvernul nu a fost capabil sa gaseasca formula legislativa care sa-i permita lichidarea unor agentii din aparatul de stat si sa-i trimita pe bugetari cate 10 zile in concediu fara plata. Incercarea Finantelor de a atrage resurse suplimentare de pe piata interna ar putea fi complicata de deteriorarea relatiilor dintre Trezorerie si mai multe banci mari.

BNR cedeaza teren: euro trece de 4,30 lei

Euro a fost tranzactionat ieri aproape toata ziua peste pragul de 4,31 lei, apropiindu-se astfel de maximele atinse la inceputul anului, iar in ciuda eforturilor BNR, care a vandut valuta prin intermediul mai multor banci locale, cotatiile au coborat foarte putin. Astfel, la putin peste o luna de la debutul crizei politice, BNR este nevoita sa lase euro sa revina la valorile la care se afla in primavara. Banca centrala a calculat ieri cel mai slab curs din ultimele opt luni si jumatate, un euro valorand 4,3079 lei. In noaptea de miercuri spre joi, euro a fost tranzactionat pe pietele internationale chiar si la 4,33 lei. "Nu cred ca BNR va permite cresterea euro peste aceste niveluri. Dar daca nu se aliniaza viziunile politice cu cele ale BNR si FMI, iar cursul este lasat din mana, euro ar putea sa sara la 4,45-4,65 lei", comenteaza un dealer. Liviu Chiru

Riscul se plateste scump

Cotatiile CDS (credit default swaps, o prima perceputa pentru asigurarea riscului de neplata al unui debitor) pentru Romania au ajuns la 290 de puncte de baza (2,9%), marcand astfel o crestere cu 100 de puncte de baza de la debutul crizei politice. Practic, pentru a asigura impotriva riscului de neplata o datorie a statului roman de un milion de euro, un investitor trebuie sa plateasca acum o prima de 29.000 de euro. Romania este astfel perceputa ca fiind mult mai riscanta decat Polonia, pentru care cotatiile CDS sunt la 120 de puncte de baza, dar si decat Ungaria (cu 210 de puncte de baza) sau chiar decat Croatia (cu 260 de puncte de baza). Doar Letonia este vazuta mult mai rau de investitori decat Romania, prima de risc fiind de peste 500 de puncte de baza. Liviu Chiru

Basescu: Nu stiu daca pe piata interna se pot gasi toti banii de care e nevoie

Guvernul trebuie sa imprumute doua miliarde de euro pana la sfarsitul anului, suma pe care nu o poate gasi insa pe piata interna, a declarat presedintele Traian Basescu. "Fondul trebuia sa faca evaluarea Romaniei acum vreo trei saptamani si nu acum si asta ar fi insemnat primirea transei de la Fond de 1,5 miliarde de euro in noiembrie, iar cea de la UE, inca un miliard de euro, in decembrie", a precizat Basescu. Bugetul are nevoie de 3,5 mld. euro pana la sfarsitul anului, iar banii de la FMI si UE ar fi adus 2,5 mld. euro, ceea ce ar fi insemnat ca Finantele ar mai fi trebuit sa imprumute inca un miliard de euro, cel mai probabil de pe piata interna. "In momentul de fata, din cauza intarzierii cu care a sosit Fondul ca urmare a caderii Guvernului, noi nu mai putem incasa prima transa de la Fond in noiembrie, ci in decembrie, iar implicit transa de la UE vine in ianuarie, deci Guvernul trebuie sa gaseasca doua miliarde in loc de un miliard pana la 31 decembrie. Deja situatia este critica", a completat seful statului. "Nu stiu daca va exista o asemenea resursa pe piata interna." Mediafax

Transa de la UE nu mai vine anul acesta

Daca la inceputul anului autoritatile mizau in primul rand pe sprijinul financiar, dar si politic al UE, care ar fi urmat inclusiv sa sprijine demersurile Bucurestiului pe langa FMI pentru obtinerea unor conditii de imprumut mai lejere, de aceasta data, Comisia Europeana s-a aratat mult mai reticenta in a discuta cu un guvern demis despre acordarea transei de 1 mld. euro programata pentru decembrie. In schimb, FMI a aratat insa mai multa flexibilitate inca din vara, cand a acceptat ideea ca jumatate din transele II si III sa mearga la buget pentru finantarea directa a deficitului. Purtatorul de cuvant al comisarului european pentru afaceri economice si monetare a afirmat recent ca se asteapta de urgenta instalarea unui nou Cabinet in Romania. Asa se face ca inainte de a veni la Bucuresti, Jeffrey Franks, seful misiunii FMI pentru Romania, s-a oprit la Bruxelles pentru a discuta cu expertii Comisiei. Daca transa de 1,5 mld. euro de la FMI inca are sanse sa fie eliberata in decembrie, miliardul de euro de la UE nu mai vine anul acesta.

Gherghina: Deficitul bugetar stationeaza in octombrie

Finantele vor reusi sa tina pe loc deficitul bugetar in luna octombrie si chiar sa-l reduca usor, in conditiile in care incasarile bugetare "au mers bine", problema ajustarii cheltuielilor fiind insa stringenta in ultimele doua luni ale anului pentru incadrarea in tinta de deficit agreata cu FMI. "In octombrie estimam ca nu vom adauga la deficit. In a zecea luna a anului este posibil sa fie chiar excedent. Astfel, la sfarsitul perioadei ianuarie-octombrie, deficitul bugetar ar putea sa ramana la nivelul de la noua luni, de 5,1% din PIB, sau chiar sa coboare sub aceasta valoare", a declarat pentru ZF Gheorghe Gherghina, secretar de stat in Ministerul Finantelor, responsabil cu politica bugetara. El a precizat ca se analizeaza masurile care trebuie luate pentru diminuarea si chiar oprirea unor cheltuieli in noiembrie sau decembrie, astfel incat deficitul sa ramana in tinta negociata cu FMI, de 7,3% din PIB. Amanarea deciziei privind concediul fara plata al bugetarilor pune presiune pe cheltuielile de personal, solutia fiind limitarea altor costuri. "Vor fi ajustate cheltuielile materiale, cu bunuri si servicii, cu subventii, transferuri si, pe ultimul loc, cheltuielile de capital", a spus Gherghina. Claudia Medrega

Anularea concediilor fara plata pentru bugetari "costa" 370 mil. euro

Amanarea deciziei privind concediul fara plata al bugetarilor va pune presiune pe cheltuielile de personal si va fi nevoie de masuri compensatorii pentru ca deficitul bugetar sa se incadreze in tinta negociata cu FMI, de 7,3% din PIB, a declarat ministrul demis al finantelor, Gheorghe Pogea (foto). "Categoric ca este o situatie care pune presiune pe cheltuielile de personal. Am decis ca pe parcursul urmatoarelor zile sa luam masuri unde putem compensa", a afirmat Pogea dupa o discutie cu reprezentanti ai FMI, CE si BM. El a aratat ca nu a solicitat FMI modificarea parametrilor stabiliti in acord. Pogea a declarat la audierile din comisiile parlamentare reunite de buget ca anularea celor zece zile de concediu fara plata in sectorul bugetar ar presupune cheltuieli suplimentare de 370 mil. euro, care pun in pericol tinta de deficit, de 7,3% din PIB. Mediafax

Optimism la Fitch: Economia va creste cu 2% in 2010

Economia Romaniei va reveni anul viitor in teritoriu pozitiv cu un avans de 2%, dupa o scadere de 7,5% in acest an, principala problema ramanand nivelul ridicat al deficitului bugetar, potrivit unui raport al Fitch Rating.

Estimarile Fitch legate de perspectiva economiei romanesti sunt mai optimiste decat cele ale FMI, care anticipeaza o scadere a economiei cu 8 - 8,5% in acest an si un avans de 1% in 2010. "Esecul in implementarea unor masuri de consolidare fiscala pe termen mediu ar putea conduce la retrogradarea ratingurilor in regiune. In multe tari, presiunile sociale si campaniile electorale care preceda alegerile vor ingreuna introducerea masurilor de austeritate. Situatia devine astfel teritoriu fertil pentru socuri politice. In cazul statelor care depind de programe de finantare externa coordonate de FMI pentru consolidarea increderii in economie, esecul de a indeplini conditiile convenite in acorduri genereaza alte riscuri pentru stabilitatea macroeconomica", avertizeaza Fitch.

Reprezentantii FMI au fost de acord, in august, cu majorarea deficitului bugetar al Romaniei la 7,3% din PIB in 2009, comparativ cu proiectia anterioara de 4,6% din PIB. Dezechilibrul bugetar ar urma sa fie ajustat la 5,9% din PIB anul viitor, peste estimarea Fitch de 4,5%. Riscurile de finantare externa, care au fost principalele vulnerabilitati pentru majoritatea statelor din Europa de Est la inceputul crizei, s-au relaxat si au parasit prim-planul atentiei. Totusi, aceste amenintari raman reale si nu trebuie ignorate. Iar cresterea puternica a deficitelor publice si a gradelor de indatorare guvernamentala pun presiune pe dinamica de rating a tarilor emergente.

Fitch estimeaza o crestere semnificativa a datoriei publice a Romaniei in acest an la 30,1% din PIB, fata de nivelul de anul trecut, cand s-a plasat la circa 21,5% din PIB. Pentru 2010, prognoza este de 34,2% din PIB. Claudia Medrega